Turismul din România are rădăcini bogate, de la pelerinajele medievale la litoralul care a înflorit în epoca comunistă și până la modelul modern al city break-urilor europene; în prezent, autoritățile încearcă să recurgă la instrumente digitale pentru a înțelege mai bine mobilitatea turiștilor. Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului din România a anunțat, la 21 noiembrie 2025, încheierea unui parteneriat strategic cu Mastercard, prin care vor utiliza date și analize pentru a descifra comportamentul turiștilor și pentru a susține dezvoltarea infrastructurii, cu scopul creșterii sectorului turistic și îmbunătățirii politicilor publice.
Înțelegerea informațiilor urmărește transformarea lor în decizii concrete: datele tranzacțiilor, tiparele de consum, fluxurile de vizitatori și variațiile sezoniere pot indica unde sunt necesare investiții în transport, cazare sau facilități culturale. Pe scurt, nu este vorba doar de statistici, ci de a identifica când și unde apar presiuni pe drumuri, porturi sau obiective turistice, astfel încât fondurile publice sau proiectele private să fie alocate cu mai multă eficiență. În practică, asta poate însemna prioritizarea reabilitării unor drumuri către zone cu cerere în creștere, optimizarea ofertei de zboruri sau sprijinirea afacerilor locale care beneficiază de anumite valuri de turiști.
Parteneriatul aduce în discuție și aspectul confidențialității: orice utilizare a datelor personale trebuie să respecte legislația, inclusiv normele europene privind protecția datelor, iar datele folosite în astfel de analize sunt, de regulă, agregate și anonimizate pentru a proteja intimitatea persoanelor. De asemenea, există potențialul de a stimula antreprenoriatul în turism, furnizând informații despre ce caută vizitatorii, ce cheltuieli efectuează și care sunt intervalele cele mai profitabile pentru hoteluri, restaurante sau ghizi locali. Acordul marchează o orientare mai clară către politici publice bazate pe date, un pas care poate face planificarea mai transparentă și intervențiile mai bine direcționate.
Comunicatul semnat de Miruna Diaconu scoate în evidență un dialog tot mai frecvent între instituțiile publice și companiile private de tehnologie. Mastercard pune la dispoziție resurse analitice care, dacă sunt utilizate responsabil, pot accelera modernizarea infrastructurii turistice din România; există deja exemple recente în mai multe orașe europene unde datele comerciale sunt folosite pentru planificare urbană, adaptând transportul sau serviciile publice pe baza indicatorilor similari. În paralel, rămâne esențial ca beneficiile economice să fie comunicate transparent și ca accesul la aceste analize să fie deschis, pentru ca deciziile să nu rămână în exclusivitate la discreția furnizorilor de date.
Mastercard apare astfel nu doar ca furnizor de soluții de plată, ci și ca sursă de date și analize utile pentru politici publice; această tendință reflectă direcția globală de a folosi date agregate pentru planificare în turism și în mediul urban. Un exemplu concret: informațiile despre tranzacții pot evidenția dacă vizitatorii străini cheltuiesc mai mult în anumite județe, ceea ce ar putea justifica deschiderea unor noi rute de transport sau campanii de promovare țintite. Cum apreciați, din perspectiva voastră, implicarea companiilor care dețin date în deciziile publice legate de turism?
Fii primul care comentează