Actualizare: dezbaterile privind Pachetul II de măsuri fiscale se află în Parlament și ar urma să fie finalizate în cursul acestei săptămâni, iar acest lucru va influența premizele pentru elaborarea bugetului pe anul viitor. Declarațiile provin de la Florin Alexandru Zaharia, secretar de stat la Ministerul Finanțelor, și sunt completate de observațiile premierului Ilie Bolojan referitoare la calendarul adoptării bugetului.
De când statul și-a recalibrat prioritățile fiscale, fiecare pachet de măsuri a generat așteptări și dezbateri în mediul economic. Pachetul II, la care face referire acum Guvernul, conține elemente esențiale pentru veniturile bugetare și, potrivit lui Zaharia, este în curs de definire în Parlament și ar trebui încheiat săptămâna aceasta. După finalizarea negocierilor pe partea de venituri, echipa de la Finanțe va putea stabili ipotezele pe baza cărora se va construi bugetul. Pe românește: fără decizii clare privind ce intră în buget, nici cifrele finale nu pot fi stabilite.
Zaharia a explicat la Delphi Economic Forum că această perioadă, oricât pare de complicată, poate reprezenta o oportunitate de a contura direcții pentru sporirea competitivității. Mesajul pe care Guvernul vrea să-l transmită este cel al consecvenței: mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate pentru a-și asuma investiții pe termen mediu și lung. Investițiile, a subliniat el, sunt decizii pe termen lung, astfel că stabilitatea regulilor contează mai mult decât promisiunile pe termen scurt.
Premierul Ilie Bolojan a spus, la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pentru anul viitor să nu fie adoptat în decembrie, ci amânat pentru ianuarie. Motivația: înainte de adoptarea bugetului trebuie aprobată legislația necesară pentru a asigura predictibilitatea bugetară. Bolojan a precizat că Guvernul va insista pe trei direcții: componenta bugetară și deficitul pentru anul următor, reforma administrației și proiectele de investiții. Ca repere numerice, execuția pe anul curent ar trebui închisă la un deficit de 8, 4%, iar ținta pentru anul viitor ar fi apropierea de 6% deficit, posibil între 6% și 6, 5%, după cum a estimat premierul.
Pe scurt, deciziile parlamentare privind veniturile vor dicta pașii următori în procesul bugetar, iar autoritățile accentuează importanța predictibilității fiscale ca motor pentru investiții. Nu e o abordare nouă, dar continuitatea și claritatea regulilor rămân cruciale pentru companiile care planifică proiecte pe termen lung.
Ilie Bolojan a menționat cifre concrete: 8, 4% deficit la încheierea acestui an și o țintă de aproximativ 6% pentru anul următor, posibil 6-6, 5%. Adoptarea legislației fiscale aferente Pachetului II și încheierea dezbaterilor parlamentare sunt pași esențiali pentru ca bugetul să capete predictibilitate. Din punct de vedere tehnic, dacă Parlamentul nu finalizează rapid Pachetul II, calendarul bugetar se va amâna pentru ianuarie.
Dacă aceste ajustări vor conduce efectiv la reducerea deficitului spre 6% rămâne de văzut, în funcție de modul în care sunt aprobate și implementate măsurile fiscale și reformele administrative promise. Cum ți se par aceste ținte și abordarea guvernului: realiste sau optimiste?
Fii primul care comentează