Parlamentul European a cerut, pe 26 noiembrie, introducerea unor reguli la nivelul UE pentru a consolida protecția minorilor online: propunerea prevede stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesul la rețele sociale, platforme de partajare video și chatboți bazate pe inteligență artificială, iar solicitarea a fost formulată în cadrul dezbaterilor de la Bruxelles, conform unui comunicat al instituției și relatării G4media.ro. Subiectul nu este nou: îngrijorarea privind copiii și internetul a apărut odată cu primele comunități online și s-a intensificat odată cu ascensiunea rețelelor sociale și a serviciilor video permanente; sancțiuni și cadre precum GDPR sau Digital Services Act au adus în discuție responsabilitatea platformelor, iar acum Parlamentul propune un pas suplimentar spre armonizarea normelor la nivel european.
Raportul adoptat nu are forță de lege, ci este un document nelegislativ care cuprinde preocupări și recomandări. Europarlamentarii au votat 483 pentru, 92 împotrivă și 86 abțineri, iar acest vot transmite un semnal politic către Comisie și Consiliu pentru a interveni, fără a crea însă obligații juridice imediate. Argumentele legislative invocă riscurile asupra sănătății fizice și mentale ale minorilor expuși la practici digitale manipulative: materiale concepute să mențină utilizatorul conectat perioade îndelungate, funcții de autoplay și feed-uri care valorifică mecanismele de recompensă ale creierului. Pentru părinți, asta se traduce prin recomandarea unui cadru mai clar privind cine, când și în ce condiții poate folosi servicii online.
Parlamentarii susțin că un prag uniform de 16 ani ar facilita părinților gestionarea activității digitale a copiilor și ar asigura o participare calibrată pe vârstă. Propunerea stabilește că minorii între 13 și 16 ani ar putea avea acces online doar cu consimțământul părinților. Această abordare seamănă cu modele folosite în anumite legislații externe, unde limitele de vârstă și consimțământul parental sunt deja practici uzuale. Totuși, fixarea unor astfel de limite ridică probleme practice privind verificarea și modul în care protecția copiilor se îmbină cu dreptul la viață privată și libertatea de exprimare.
Parlamentul a apreciat inițiativele Comisiei de a dezvolta o aplicație europeană de verificare a vârstei și portofelul european de identitate digitală. Eurodeputații au subliniat că metodele de verificare trebuie să fie corecte și să protejeze confidențialitatea minorilor. În plus, au insistat că aceste instrumente tehnice nu pot înlocui responsabilitatea platformelor de a concepe servicii în mod inerent sigure și adecvate tinerilor. Mai pe românește: verificarea nu exonerează companiile de obligația de a elimina elementele care favorizează dependența și de a adapta conținutul.
Raportul solicită și interzicerea celor mai nocive și adictive practici digitale îndreptate spre tineri, dar fără a defini precis ce tehnologii sau funcții vor fi interzise, ceea ce lasă loc unor discuții tehnice ulterioare între statele membre. Documentul exercită presiune politică, iar următorii pași depind de Comisie și Consiliu: ori recomandările vor fi transformate în propuneri legislative, ori vor rămâne la nivel declarativ. Pentru familii, schimbările ar putea însemna reguli europene mai clare; pentru platforme, potențiala impunere de obligații de proiectare și transparență mai stricte.
Raportul adoptat pe 26 noiembrie a fost votat cu 483 voturi pentru. Această cifră indică o susținere politică importantă, dar documentul rămâne nelegislativ și declanșează un proces în care Comisia și Consiliul vor decide dacă inițiative precum vârsta minimă de 16 ani sau aplicația de verificare vor deveni obligatorii. În practică, asta înseamnă că părinții, platformele și autoritățile de la Bruxelles vor purta discuții tehnice despre implementarea măsurilor astfel încât să nu fie afectate intimitatea sau libertățile fundamentale. Credeți că o limită uniformă de 16 ani și verificările digitale sunt soluții fezabile pentru protecția minorilor în România și în restul UE?
Fii primul care comentează