De ani buni, Diana Șoșoacă apare atât în articolele de presă, cât și în discuțiile publice, iar acum imaginea ei a intrat din nou în vizorul procurorilor. Parchetul de pe lângă Înalta Curte a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității de deputat european a Dianei Șoșoacă, deoarece este investigată în mai multe dosare: privare ilegală de libertate, negarea Holocaustului, promovarea publică a cultului unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război, precum și răspândirea unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Faptele menționate în cererea oficială se referă la mai multe episoade din ultimii ani. Unul dintre ele este de acum patru ani și, potrivit comunicatului, ar implica reținerea și agresarea unei echipe de jurnaliști italieni, fapte pentru care procurorii investighează patru infracțiuni de privare de libertate. Totodată, sunt cercetate patru acte de promovare publică a cultului unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității sau crime de război, iar în plus figurează acuzația privind promovarea unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Nu este prima dată când Șoșoacă stârnește controverse. În iulie anul trecut a fost exclusă dintr-o sesiune a Parlamentului European în timpul dezbaterilor privind realegerea Ursulei von der Leyen ca președinte al Comisiei Europene, iar în holurile instituției a continuat să strige, afirmând că von der Leyen „a omorât oameni” prin politicile legate de vaccinare în pandemie, gest care a generat critici și întrebări despre limitele discursului public. În aceeași perioadă a apărut o fotografie cu ea purtând un botniță pentru câini, un accesoriu de protest devenit viral, dar care a stârnit mai multe controverse decât explicații.
Pe plan intern, Șoșoacă a fost implicată în numeroase altercații în Parlamentul României, promovând deschis idei de extremă dreaptă. După ce candidatura ei la prezidențiale a fost respinsă de judecătorii Curții Constituționale anul trecut, a susținut o apariție live pe Facebook în care a adus un omagiu lui Corneliu Zelea-Codreanu, liderul Mișcării Legionare, gest care a reaprins discuțiile despre responsabilitatea publică a persoanelor cu expunere politică. În februarie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a depus o plângere la Parchet după ce Șoșoacă ar fi promovat, într-un discurs în Parlamentul European, cultul fostului dictator Nicolae Ceaușescu. Alte declarații au susținut că Iuliu Maniu, Ion Antonescu sau Zelea-Codreanu ar fi fost eroi, afirmații care au provocat reacții puternice din partea societății civile și a jurnaliștilor.
Ancheta condusă acum de procurori urmărește continuarea investigațiilor penale împotriva europarlamentarei cunoscute pentru discursurile pro-ruse și teoriile conspiraționiste. Cererea de ridicare a imunității vizează, pe scurt, patru infracțiuni de privare de libertate, patru acte de promovare a cultului unor persoane condamnate pentru crime grave și fapta de promovare publică a unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. Dacă Parlamentul European va aproba ridicarea imunității, ancheta va putea continua fără obstacole procedurale sau administrative.
Cazul readuce în discuție modul în care se stabilesc limitele libertății de exprimare pentru aleșii cu mandate internaționale și ce mijloace au autoritățile naționale când este vorba despre posibile fapte penale comise de parlamentari europeni. De menționat sunt și instituțiile implicate: Parchetul de pe lângă Înalta Curte, Parlamentul European și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, iar incidentele care au alimentat dosarele includ reținerea jurnaliștilor italieni (patru fapte de privare de libertate), declarațiile publice despre Corneliu Zelea-Codreanu și discursurile din Parlament privind Ceaușescu și Antonescu.
Ridicarea imunității ar extinde posibilitățile procurorilor de a investiga în profunzime faptele semnalate și ar transforma aceste investigații din anchete preliminare în proceduri care pot conduce la trimitere în judecată. Dosarele conturează un tablou cu multiple fațete: de la posibile infracțiuni comise fizic, la exprimări și manifestări care ating memoria istorică și limitele discursului public în spațiul european. În ce măsură pot astfel de cazuri să influențeze percepția publică asupra reprezentanților politici?
Fii primul care comentează