Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) anunță că procurorii din majoritatea parchetelor din țară au decis să își suspende activitatea în semn de protest față de proiectul Guvernului care modifică pensiile magistraților. Măsura a fost adoptată la adunările generale ale parchetelor: Parchetul General, 16 parchete de pe lângă curțile de apel, 46 de parchete de pe lângă tribunale și 169 de parchete de pe lângă judecătorii vor întrerupe activitatea, dar vor continua să soluționeze doar cauzele considerate urgente. DNA și DIICOT nu s-au alăturat protestului; la DIICOT s-a desfășurat doar adunarea generală a procurorilor.
Decizia a fost luată în unanimitate în majoritatea unităților de parchet care au votat și, practic, doar 13 parchete de pe lângă judecătorii nu s-au alăturat protestului. Forma protestului stabilită de procurorii Parchetului General include suspendarea activității, menținând însă tratamentul pentru cazurile care nu suportă amânare: măsuri privative de libertate, punerea în executare a mandatelor europene de arestare, cererile de extrădare, cauzele cu inculpați deja cu măsuri preventive, confirmarea ordinelor de protecție provizorii și alte situații operative urgente. A fost anunțată și suspendarea activităților de relații cu publicul și a audiențelor, plus susținerea formelor de protest pe care le vor adopta instanțele.
Unul dintre parchete a cerut sesizarea Curții Constituționale pentru a constata existența unui conflict constituțional între puterea judecătorească și executivă, pe fondul proiectului de modificare a pensiilor magistraților.
În paralel, judecătorii au anunțat că își vor suspenda activitatea în majoritatea instanțelor, cele 16 curți de apel au făcut uz de această decizie în ultimele două zile, iar alte tribunale și judecătorii au urmat exemplul. Totuși, instanțele vor continua să judece cauzele considerate de extremă urgență. În penal, vor fi tratate măsuri preventive, măsuri de siguranță cu caracter medical și cereri privind mandatele de supraveghere. În civil, sunt avute în vedere măsuri de protecție a minorilor (de exemplu adopții sau plasament de urgență), măsuri asigurătorii, ordonanțe președințiale privind integritatea minorilor și acordarea tratamentelor medicale, cazuri de răpiri internaționale de copii, ordine de protecție, suspendarea actelor administrative și chestiuni legate de greve. Judecătorii pot, de asemenea, continua redactarea hotărârilor deja pronunțate.
Contextul din Guvern: coaliția a modificat proiectul inițial privind pensiile magistraților. Versiunea aprobată în ședința coaliției prevede limitarea pensiilor la 75% din ultimul salariu net încasat, față de 70% cât prevedea propunerea inițială, și a majorat perioada de tranziție până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani de la 10 la 15 ani. Proiectul urma să fie adoptat în ședința de Guvern din 29 august.
Ce reproșează magistrații? CSM a transmis că s-au intensificat atitudinile publice ostile față de judecători și procurori, în opinia lor manifestate prin declarații repetate ale unor reprezentanți ai coaliției care ar încerca să facă sistemul judiciar responsabil pentru probleme economice și bugetare, prin campanii media critice și prin promovarea ideii că modificările urmăresc eliminarea unor privilegii. CSM semnalează, de asemenea, ignorarea argumentelor reprezentanților sistemului judiciar, punerea constantă în discuție a statutului magistraților într-o atmosferă publică ostilă și disprețul exprimat de unele voci politice sau media, în ciuda eforturilor profesionale pe care le susține forul.
Forul atrage atenția că orice intervenție legislativă privind judecătorii și procurorii ar trebui precedată de un dialog real cu sistemul judiciar, cu justificări transparente și cu măsuri proporționale cu specificul și riscurile profesiei. CSM susține că modificările propuse afectează independența justiției și că nu există o justificare clară, mai ales după ce reforma pensiilor de serviciu a fost deja implementată prin Legea 282/2023. Forul mai acuză guvernul că a adoptat o poziție inflexibilă, exercitată prin forță, ceea ce ar încălca principiile separației și echilibrului puterilor în stat și cooperarea loială.
Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile pe măsură ce proiectul ajunge la vot în Guvern și ce reacție va avea puterea executivă la apelurile CSM pentru dialog. Crezi că negocierile ar putea detensiona situația sau tensiunea va continua?
Serios, cine are info concrete despre ce vrea guvernul exact? stiu că au mutat plafonul la 75% și prelungit tranziția la 15 ani, dar ce calcule au făcut ei pt buget? cum demonstrează că aia e singura soluție? dacă deja a fost Legea 282/2023, atunci ce motiv real e acum, sau e doar presiune politică? și ce înseamnă „privilegii” — care magistrați iau pensii exagerate chiar acum, pe cifre? am văzut că DNA și DIICOT n-au intrat în protest, oare de ce nu e un front comun clar? cine știe dacă nu sunt presiuni interne sau negocieri pe sub masă. altceva: ce impact practic au suspendările astea asupra dosarelor urgente? zice că rămân măsurile preventive etc, dar sunt deja întârzieri mari în instanțe, așa că cum se compensează? dacă cineva are linkuri către calcule, opinii ale analiștilor fiscali sau decizii CCR similare, dați aici, vă rog, ca să înțelegem dacă e o problemă reală de sustenabilitate sau doar un atac la independență. na, asta e — vreau date, nu vorbe.
nu-mi place deloc cum s-a ajuns aici e clar ca ceva nu a mers cu dialogul dar si guvernul pare prea grăbit sa taie fără sa explice pe bune stiu oameni în magistratură care chiar muncesc și n-au niciun chef de privilegii ci de predictibilitate financiară si respect acum depinde daca se negociază cu cap sau se tensionează mai departe vezi să nu se ajungă la blocaje serioase în procese care chiar contează pentru oameni dar daaa politica e murdară și prost gestionată uneori
asta e iarăși o mișcare politică, dar nu prea înțeleg de ce se bagă toți; oricum stau prost cu banii, ce să zic, sper să negocieze, dar cred că o să mai scârțâie mult timp