Piața media din SUA e din nou în fierbere: Paramount a făcut o ofertă directă acționarilor Warner Bros. Discovery de 30 de dolari pe acțiune, în numerar, încercând să contracareze propunerea Netflix pentru o parte din WBD, într-o luptă desfășurată între giganții americani. De la fuziunile celebre ale industriei, precum AOL-Time Warner sau tranzacția Disney-Fox, până la accelerarea consolidării serviciilor de streaming din ultimii ani, miza rămâne identică: controlul asupra conținutului și a canalelor prin care acesta ajunge la public.
Tensiunile au crescut după ce consiliul de administrație al WBD acceptase anterior oferta Netflix, de 27, 75 dolari pe acțiune, structurată parțial în numerar și parțial în acțiuni Netflix, valoarea totală estimată fiind de 82, 7 miliarde de dolari. Paramount a reacționat rapid cu o ofertă superioară, exclusiv în cash, valabilă până pe 8 ianuarie. Pe ansamblu, pachetul propus de Paramount s-ar ridica la circa 108, 4 miliarde de dolari, transformând alegerea acționarilor WBD într-o decizie cu implicații financiare și strategice majore.
Diferența dintre cele două oferte nu ţine doar de preţ, ci şi de structura activelor vizate. WBD urmează să se împartă anul viitor în două entități, iar Netflix vizează în special segmentul de streaming și studiouri, HBO Max și studiourile Warner Bros care produc filme, seriale și jocuri. Paramount, pe de altă parte, pariază pe întregul conglomerat, inclusiv rețelele TV liniare reunite în Global Networks. Aici apar însă complicații legate de îndatorare: Global Networks ar urma să preia cea mai mare parte din datoriile WBD, care erau de 34, 5 miliarde de dolari la sfârșitul lunii septembrie, iar Paramount susține că această povară ar submina valoarea activelor rămase în afara tranzacției propuse de Netflix.
Paramount susține că recomandarea consiliului WBD în favoarea ofertei Netflix se bazează pe o evaluare excesiv de optimistă a rețelelor TV și afirmă că, în ultimele 12 săptămâni, a înaintat șase propuneri fără a primi un răspuns care să permită negocieri reale. Din acest motiv, compania a apelat direct la acționari, pentru a se asigura că oferta sa nu rămâne neglijată. Finanțarea ofertei include sprijin parțial din partea familiei Ellison și a fondului RedBird Capital, precum și angajamente pentru credite suplimentare: planul cuprinde 54 de miliarde de dolari în împrumuturi promise de Bank of America, Citi și Apollo, ceea ce arată că tranzacția ar depinde, pe lângă cash-ul oferit, și de accesul la finanțare bancară semnificativă.
Pe lângă disputa financiară, rămâne în discuție problema reglementărilor și a autorităților de concurență. Paramount susține că, din perspectiva sa, o preluare de către un jucător mai mic precum Paramount ar avea mai multe șanse să treacă filtrul reglementator decât o consolidare care ar face Netflix mult mai puternic. Executivii Paramount au sugerat, de asemenea, că influențele politice ar putea facilita procesul, iar în acest context președintele Donald Trump a afirmat duminică că achiziția Netflix trebuie analizată cu atenție, din cauza dimensiunii combinate a firmelor și a efectelor potențiale asupra pieței. Pentru Netflix, provocările de reglementare ar putea fi mai dificile, mai ales pentru că tranzacția nu s-ar finaliza înainte ca WBD să se divizeze, etapă estimată pentru sfârșitul lui 2026.
Intrarea Paramount în cursă complică planurile deja conturate ale Netflix și pune în fața acționarilor WBD o decizie complexă: oferta imediată de preț, structura viitoare a grupului și riscurile legate de datorii și aprobări regulatorii. Urmează să vedem în săptămânile care vin dacă acționarii vor prefera tranzacția aprobata de consiliu sau vor opta pentru pachetul mai mare și mai cuprinzător propus de Paramount.
Oferta Paramount de 30 de dolari pe acțiune pune presiune directă asupra deciziei consiliului WBD. Rămâne de urmărit felul în care acționarii vor evalua elemente precum plata în numerar, repartizarea datoriei de 34, 5 miliarde de dolari, rolul HBO Max și implicațiile pentru canalele Global Networks, precum și opiniile băncilor precum Bank of America și Citi. Până pe 8 ianuarie, acționarii trebuie să decidă între o tranzacție susținută de consiliu și o ofertă mai mare venită din exterior. Ce părere ai: ar trebui acționarii să accepte cea mai mare ofertă financiară sau să acorde prioritate mai mare structurii pe termen lung a companiei?
Sursa text și foto: HD Satelit

Fii primul care comentează