Parada militară din Beijing: Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong Un conturează o ordine mondială alternativă

Parada, considerată de observatori drept cea mai amplă din istoria Chinei, are două fațete evidente: spectacolul militar, cu echipamente de ultimă generație precum rachete hipersonice și drone, și componenta diplomatică. La ceremonia de la Beijing sunt anunțați printre alții Vladimir Putin și Kim Jong Un; prezența lor alături de Xi Jinping conturează o imagine puternică, un soi de „club” al puterilor care contestă ordinea occidentală. Pentru Kim Jong Un, această participare este un eveniment rar: este prima vizită a unui lider nord-coreean la o paradă militară chineză în 66 de ani, iar el a intrat recent în China, traversând granița cu trenul său special.
Dincolo de fastul paradei, persistă întrebări esențiale despre efectele practice ale acestei consolidări simbolice: cum vor influența astfel de gesturi diplomația regională, negocierile economice și echilibrele de securitate din Asia și dincolo de aceasta? Și dacă obiectivul este repoziționarea Chinei ca gardian al unei ordini post-americane, rămâne de evaluat cât de eficientă este comunicarea simbolică atunci când este vorba de politici concrete și de construirea încrederii pe termen lung.
Reuniunea liderilor invitați reflectă și existența unor alianțe sau simpatii strategice: prezența lui Putin și a altor oficiali semnalează consolidarea unor relații care pun la îndoială supremația occidentală pe scena globală. Imaginea celor trei lideri, flancând tribuna și urmărind defilarea tehnicii militare, este menită să rămână în memoria publicului internațional, o fotografie politică cu impact de durată, dacă scenariul reușește să convingă audiența că nu este doar un show de aparențe.
China se pregătește să se afirme, iar parada militară de la Beijing urmează să fie mai mult decât o demonstrație de forță: reprezintă un mesaj cu încărcătură istorică și strategică, adresat unei lumi aflate într-o reașezare geopolitică. Lideri din peste 20 de țări sunt așteptați la evenimentul „Ziua Victoriei” din 3 septembrie, organizat pentru a marca 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și pentru a poziționa China ca un actor global deosebit de influent.
Cât de mult crezi că astfel de parade și demonstrații de forță schimbă efectiv echilibrul geopolitic mondial?
Mai mult decât o imagine, parada face parte dintr-un „război al memoriei” cultural și politic. China și Rusia promovează o narațiune alternativă față de cea occidentală, susținând că rolurile lor în înfrângerea forțelor fasciste au fost minimalizate. Din perspectiva Beijingului, celebrarea victoriei devine și o celebrare a ascensiunii naționale: Xi Jinping a utilizat războiul ca reper în povestea „marii renașteri a națiunii chineze”, legând astfel trecutul de ambițiile economice și geopolitice actuale.
Contextul abundă în ironii: în timp ce Beijingul își afișează forța, Washingtonul este perceput de unii ca mai puțin consecvent, impresie alimentată de reducerea asistenței externe și de retorica mai puțin angajantă față de instituțiile internaționale în ultima perioadă. Oficiali chinezi au utilizat recent un forum de securitate la Tianjin pentru a pleda pentru o lume mai multipolară și pentru a solicita o „perspectivă istorică corectă” asupra celui de-al Doilea Război Mondial, expresie menită să reafirme contribuția Chinei în acel conflict și să reconfigureze narațiunea în termeni favorabili.