China a organizat la Beijing o paradă militară pentru a marca 80 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, iar evenimentul a scos în evidență nu doar tradiția spectacolelor militare, ci și ritmul accelerat al modernizării forțelor armate chineze. De la statutul său de forță convențională din mijlocul secolului XX până la competiția tehnologică actuală, Armata Populară de Eliberare a folosit astfel de momente pentru a demonstra noi capabilități și pentru a transmite mesaje strategice, iar parada recentă nu a făcut excepție.
În centrul Beijingului, sub privirile președintelui Xi Jinping, au fost prezentate sisteme pe care China le arată rar publicului larg. Cea mai notabilă demonstrație a fost expunerea completă a ceea ce autoritățile chineze numesc „triada” nucleară: rachete lansabile de pe uscat, de pe mare și din aer. Printre acestea s-au numărat racheta aeriană cu rază lungă Jinglei-1, intercontinentalul lansat de pe submarin Julang-3 și modelele terestre Dongfeng-61 și Dongfeng-31. De asemenea, a fost prezentată versiunea modernizată Dongfeng-5C, un proiect cu rădăcini în anii 1970 care folosește combustibil lichid pentru a putea livra multiple focoase independente asupra aceleiași ținte. E o reamintire clară că Beijingul continuă să investească în capacități de descurajare strategică pe termen lung.
Dincolo de componentele nucleare, parada a scos la iveală și rachete hipersonice anti-navă, precum Yingji-19, Yingji-17 și Yingji-20, despre care presa chineză relatează că au fost testate împotriva simulacrelor de portavioane americane. Au fost expuse și rachete de croazieră Changjian-20A, Changjian-1000 și Yingji-18C, precum și alte rachete hipersonice, Yingji-21, Dongfeng-17 și Dongfeng-26D, prezentate ca având capacități de operare în condiții meteorologice variate. Toate acestea conturează imaginea unei armate axate pe mobilitate, viteză și capacitatea de a penetra apărările navale adverse.
Pe partea defensivă, autoritățile au prezentat un pachet anti-dronă mai puțin vizibil anterior: lansatoare de rachete, arme laser cu energie înaltă și sisteme cu microunde de mare putere. Presa de stat a vorbit despre o nouă „triadă” anti-dronă, adică seturi complementare de sisteme menite să respingă amenințările mici, dar tot mai frecvente, reprezentate de drone. Progresele în armele cu energie dirijată nu sunt doar concepte din filmele SF; în practică, ele pot oferi o protecție rapidă și economică împotriva unor valuri de drone, iar China își afirmă astfel intenția de a controla spațiul aerian din jurul platformelor sensibile.
Dronele au avut un rol important în defilare: modele capabile să opereze sub apă și în aer, drone de recunoaștere și de atac, plus elicoptere fără pilot concepute pentru lansare de pe nave. În portofoliul naval au fost expuse submarine, nave de suprafață și sisteme pentru plasarea de mine maritime, toate sugerând o abordare integrată a operațiunilor pe mare, de la acțiuni ofensive până la misiuni defensive și de control al zonelor maritime.
Parada nu a fost doar o expoziție de echipament; a transmis mesaje geopolitice și tactice. Armele prezentate, rachete intercontinentale și hipersonice, sisteme anti-dronă și drone subacvatice, reflectă o strategie prin care China urmărește să-și apere suveranitatea și să-și extindă capacitatea de a proiecta forță la distanță. În istorie, demonstrațiile militare au servit atât consolidării imaginii interne, cât și trimiterii unor semnale externe. Această linie pare să continue: spectacolul tehnologic îndeplinește roluri de descurajare și de afirmare în competiția regională și globală.
Parada a scos în prim-plan câteva nume și sisteme demne de urmărit: Jinglei-1, Julang-3, Dongfeng-31 și DF-5C în categoria rachetelor strategice; Yingji-17/19/20 și Yingji-21 printre rachetele hipersonice; precum și suitele de arme laser și cu microunde pentru apărarea anti-dronă. Informațiile au fost difuzate prin canalele agențiilor de stat chineze, completate de relatările internaționale care au compilat imagini și analize.
Contextul contemporan al acestor demonstrații include tensiuni maritime în Marea Chinei de Sud și o competiție tehnologică intensă cu alte puteri. Armele moderne afișate la Beijing nu sunt doar obiecte metalice; ele influențează calculele strategice ale țărilor din regiune și ale aliaților lor, modelând decizii politice și de securitate. Observatorii vor urmări testele viitoare, capacitatea reală de dotare operațională și modul în care aceste sisteme vor fi integrate în doctrinele militare.
Lista echipamentelor prezentate și detaliile concrete, precum aniversarea a 80 de ani, transformă această paradă într-un reper pentru analiza militară și diplomatică pe termen apropiat. Voi continua să urmăresc numele menționate: Julang-3, DF-61, Dongfeng-5C, Yingji-20, Changjian-20A. Credeți că expunerea publică a acestor sisteme va reduce tensiunile regionale sau le va amplifica?
si? iarasi paradă ca să arate mușchi. nu-s expert, dar DF-5C cu multiple focoase suna ca chestie veche updatata, deci nu e doar hype. rachetele hipersonice alea (Yingji etc) par interesante, dar testele contra “simulacre” de portavioane nu inseamna neapărat capacitate reală in lupta; sunt multi factori logistici si comanda/ control care conteaza. plus chestii laser si microunde = treaba serioasa pt anti-drone, dar depinde cat de fiabile in condiții reale. oricum, pare clar că china vrea sa descurajeze pe termen lung. cine știe… poate asta mai mult tensioneaza regiunea decat o calmeaza. daaa, urmarim testele si exporturile, astea spun mai mult decat parada.
Interesantă demonstrație tehnologică, dar expunerea publică a triadei nucleare nu va calma sigur vecinii — mai degrabă complică calculele strategice.
Credeți că arătarea în public a triadei nucleare și a rachetelor hipersonice de la parada din Beijing mai scade riscul unui conflict regional sau, dimpotrivă, crește probabilitatea unei curse înarmărilor și a unor erori de calcul (mai ales având în vedere testele anti-portavioane și armele anti-dronă noi), nu prea’ mi place ideea, dar cine știe…