Imagini din Piața Tiananmen au reaprins dezbaterile despre putere și alianțe: președintele Xi Jinping a dirijat la Beijing o paradă militară grandioasă la care au participat, între alții, Vladimir Putin și Kim Jong-un.
Parada a fost succesiv demonstrație de tehnologie, mesaj politic și spectacol public. Xi Jinping a purtat un costum care amintea de cel al lui Mao Zedong, un gest menit să conecteze prezentul cu o tradiție simbolică a Chinei moderne. În lojele oficiale s-au aflat lideri cu ecouri istorice: președintele rus Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong-un, prezență record la un eveniment militar major organizat de China. Kim a venit însoțit de fiica sa, Ju Ae, despre care serviciile de informații din Coreea de Sud speculează că ar putea fi luată în calcul pentru o potențială succesiune, o idee care, deși pare desprinsă din filme, are în peninsula coreeană rădăcini reale în practici dinastice moderne.
Defilarea a durat aproximativ 70 de minute și a îmbinat elemente aeriene și terestre: acrobații și formațiuni ale avioanelor, coloane de trupe și prezentarea unor arme noi din inventarul militar chinez, rachete hipersonice, drone de ultimă generație și tancuri modernizate. Pentru Beijing, astfel de manifestări sunt mult mai mult decât o paradă militară; reprezintă ocazii de a transmite lumii un mesaj clar privind capacitățile și ambițiile militare, în special într-un context internațional tensionat.
Prezența comună a Rusiei și Coreei de Nord la eveniment poartă, de asemenea, semnificații diplomatice: Moscova și Beijing au semnat o serie de acorduri energetice, iar revenirea Phenianului, după 66 de ani de absență de la ceremoniile chineze, indică o apropiere politică mai accentuată. Astfel de gesturi publice construiesc imaginea unor relații care nu sunt doar pragmatice, ci și simbolic vizibile, o rețea de semnale adresate atât opiniei publice interne, cât și actorilor externi.
La nivel concret, cifrele și persoanele contează: 70 de minute de paradă, prezența lui Putin și a lui Kim Jong-un, apariția lui Ju Ae și includerea rachetelor hipersonice în spectacolul militar. Toate acestea conturează imaginea unui Beijing dispus să îmbine retorica istorică cu tehnologia contemporană pentru a-și proiecta influența. Cum vor interpreta rivalii geopolitici aceste semnale rămâne de văzut; unele reacții vor fi diplomatice, altele se vor manifesta prin priorități strategice și acorduri economice.
Parada relevă teme mai largi: rolul simbolurilor istorice în legitimarea puterii, importanța spectacolelor militare ca instrument de politică externă și dinamica alianțelor actuale între China, Rusia și Coreea de Nord. Exemplele concrete, costumul cu accente maoiste, Ju Ae alături de Kim, rachetele hipersonice, ilustrează cum imaginea publică și deciziile practice se împletesc. Care credeți că va fi următorul pas al acestor relații expuse la Beijing: o consolidare practică mai profundă sau rămânerea la spectacole pur simbolice?
daaa, paradă de cirk… toți poze, nimic real, vezi să nu.
daaar, iarasi parada asta… parca-s pioni pe tabla, xi vrea faima, putin zâmbește forțat, kim pare actor de film, ju ae e doar un detaliu ciudat, dar na, politica e murdară și obositoare.