Palatul Victoria înaintează propuneri de modificare a Codului Muncii pentru prevenirea violenței și hărțuirii la locul de muncă, inclusiv în mediul online

Un alt proiect completează Legea securității și sănătății în muncă prin impunerea unor obligații noi pentru angajatori, menite să prevină violența și hărțuirea în toate formele sale. Angajatorii ar urma să adopte și să pună în practică politici interne care să cuprindă un mecanism intern de raportare confidențială, reguli specifice pentru prevenirea fenomenelor și evaluarea riscurilor psihosociale, precum și proceduri de identificare și evaluare a riscurilor în cooperare cu sindicatele sau reprezentanții salariaților. De asemenea, proiectul prevede informarea și instruirea lucrătorilor despre pericolele identificate, măsurile de prevenție și despre drepturile și responsabilitățile părților implicate; nerespectarea acestor obligații se sancționează cu amenzi între 3.500 și 7.000 de lei.
De la Palatul Victoria până în sălile Parlamentului, Guvernul a pus în dezbatere trei inițiative legislative în România menite să reglementeze și să prevină violența și hărțuirea la locul de muncă. Modificările survin într-un context în care legislația muncii a evoluat în decenii recente, trecând de la reguli stricte din perioada comunistă la standarde europene moderne care solicită o protecție mai clară a angajaților; acum se acordă atenție și realităților digitale, astfel încât problema nu mai e doar una de birou, ci se extinde la conversațiile din chat-uri și emailurile trimise seara.
Al treilea proiect extinde atribuțiile inspectorilor de muncă pentru investigarea faptelor de violență și hărțuire, în vederea asigurării unei protecții mai bune a dreptului la sănătate și securitate la locul de muncă. Practic, inspectorii vor putea efectua verificări complexe care includ aspecte sociale legate de activitatea angajatului afectat, iar pentru eficientizarea acestor verificări se prevede posibilitatea de a nu păstra confidențială identitatea celui care a formulat sesizarea, însă doar cu acordul prealabil al acestei persoane. Motivația din spatele acestei prevederi este că, în anumite situații, anchetele nu pot fi finalizate fără dezvăluirea identității, astfel încât consimțământul victimei devine esențial pentru proceduri care implică martori, documente sau probe sociale.
Noile propuneri solicită angajatorilor actualizarea regulamentelor interne, asigurarea instruirii continue a personalului și colaborarea strânsă cu reprezentanții salariaților, în timp ce inspectorii de muncă primesc instrumente mai clare pentru anchetare; cu toate acestea, balansul dintre protejarea confidențialității și necesitatea unor verificări practice rămâne o provocare ce va necesita o gestionare atentă. Încadrarea comunicărilor online în sfera legislației arată că preocuparea nu mai privește doar ce se întâmplă la birou, ci și ceea ce rămâne în urma conversațiilor din chat-uri sau în mesaje.
Sancțiunile propuse se situează între 3.500 și 7.000 de lei. Această marjă reflectă intenția legiuitorului de a transforma obligațiile în responsabilități concrete, dar eficacitatea măsurilor va depinde în mare măsură de aplicare, de transparența procedurilor și de cooperarea cu sindicatele și inspectoratele. Dispozițiile referitoare la comunicările online și la includerea spațiilor conexe evidențiază modul în care locul de muncă se redefinește în secolul XXI. Considerați că prevederile actuale sunt suficiente pentru a proteja efectiv angajații din companii, inclusiv în mediul online?
Un prim proiect vizează schimbări ale Codului Muncii pentru a defini în mod expres ce constituie violență și hărțuire în relațiile de muncă și pentru a stabili principii generale de prevenire. Pe lângă spațiul clasic al biroului, protecția salariaților ar urma să acopere orice loc care, în practică, devine loc de muncă: spații publice sau private folosite pentru activități profesionale, zonele puse la dispoziție de angajator pentru plata, odihnă sau alimentație, grupurile sanitare, instalațiile de spălat și vestiairele, deplasările efectuate în interes de serviciu, perioadele de instruire sau formare și evenimentele sociale cu legătură profesională. Totodată, comunicările online legate de muncă intră în sfera aplicării, recunoscându-se astfel faptul că abuzurile se pot muta rapid în mediul virtual.