Povestea vine din Stockholm și ne prezintă ce afirmă ministrul suedez al Apărării despre necesitatea ca Europa să se pregătească, moral și material, pentru o posibilă confruntare cu Rusia, solicitând o schimbare de mentalitate spre ceea ce el numește „modul de război”. Această idee izvorăște din experiențe recente și din lecțiile istorice privind securitatea colectivă, de la momentele în care granițele s-au dovedit vulnerabile până la prezentul în care tensiunile se transformă rapid în amenințări concrete.
Pål Jonson, ministrul suedez, a declarat în interviul din 19 octombrie pentru agenția RND, citat de Ukrainska Pravda, că Europa trebuie să adopte un mod de funcționare care să descurajeze amenințarea, să apere și să mențină pacea. El a subliniat că schimbarea de mentalitate este vitală: societățile trebuie să înțeleagă că pacea nu este garantată în mod automat, ci trebuie apărată zilnic. A menționat că Rusia testează constant unitatea și hotărârea țărilor europene, dar și-a exprimat convingerea că această presiune nu va învinge fermitatea aliaților.
Ministrul a accentuat că sprijinul public pentru majorarea cheltuielilor de apărare este puternic în Suedia, aproximativ 90% dintre suedezi ar susține alocări mai mari și doresc ca țara să mențină sau să extindă sprijinul pentru Ucraina. În intervenția sa, Jonson a cerut aliaților europeni intensificarea asistenței militare pentru Ucraina și înăsprirea sancțiunilor asupra Moscovei, cu o atenție specială către sectorul energetic și către ceea ce el a numit „flota din umbră” a Kremlinului. Propunerea de a folosi activele rusești înghețate pentru a finanța investiții defensive în Ucraina a fost prezentată ca o măsură prin care Moscova ar realiza că acest conflict îi subminează autoritatea, nu o întărește.
Tonul mesajelor sale a fost hotărât, dar limpede: Suedia se consideră parte a unei alianțe defensive și acțiunile sale sunt proporționale, însă nu va ezita să riposteze. Jonson a avertizat că dacă o navă de război sau un avion de luptă rus intră în spațiul aerian sau apele suverane, forțele suedeze vor obliga acele unități să părăsească zona și, dacă situația impune, le vor distruge. Această formulare are menirea de a transmite că descurajarea include și pregătirea concretă pentru apărarea teritoriului.
Ministrul a făcut și o evaluare a rezultatului militar al Rusiei în Ucraina, afirmând că Moscova a plătit un preț ridicat pentru câștiguri teritoriale limitate. Concret, Jonson a spus că în ultimul an peste 300.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți pentru a ocupa mai puțin de 0, 5% din teritoriul ucrainean, o statistică menită să ilustreze asimetria cost-beneficiu în acest conflict.
Contextul intern al Suediei completează aceste declarații. Înainte de interviu, guvernul anunțase că va înființa în nordul țării primele rezerve de cereale pentru situații de război sau criză, parte a conceptului de „apărare totală” reactivat după anexarea Crimeii în 2014 și consolidat după invazia din 2022. Ideea este simplă: implicarea întregii societăți, stat, cetățeni și companii, pentru a asigura reziliența în fața unei agresiuni. Agenția suedeză a Agriculturii explică de ce cerealele sunt strategice: ele au o valoare calorică ridicată și ar permite între 90% și 95% din populație să se hrănească exclusiv cu cereale timp de trei luni fără carențe nutriționale. Statul va achiziționa o cantitate stabilă de cereale și va menține stocuri rotative, astfel încât rezervele să fie permanent disponibile.
Mesajele din Stockholm îmbină avertismentul cu măsuri practice: sporirea capacităților defensive, solidaritate cu Ucraina și pregătirea logistică internă. Din perspectivă strategică, accentul pe descurajare, pe sancțiuni țintite în sectorul energetic și pe utilizarea activelor înghețate arată o abordare care nu se limitează la plan militar, ci urmărește și slăbirea capabilităților economice ale adversarului.
Pål Jonson a invocat cifre concrete, peste 300.000 de soldați ruși uciși sau răniți și sub 0, 5% din teritoriu ocupat în ultimul an, iar Suedia deja se mișcă către pregătirea practică, prin rezerve de cereale și politica de „apărare totală”. Ce urmează pentru Europa: adaptarea mentalității, consolidarea capacităților defensive și o solidaritate care cuprinde atât echipament militar, cât și politici economice.
Pål Jonson, rezervele de cereale și datele privind pierderile militare arată că dezbaterea despre apărare nu este doar teoretică, ci se concretizează în măsuri precum achiziții, sancțiuni și planuri logistice. Credeți că Europa are voința politică și resursele necesare pentru a implementa aceste schimbări pe termen lung?
Da, forta si rezerve, dar cine plateste? lol