OX2 România dezvoltă proiecte eoliene importante de 77 MW și 300 MW cu soluții de stocare

OX2 România se pregătește să se extindă prin proiecte eoliene de mare anvergură în diverse regiuni ale țării, iar negocierile cu investitori și contractările sunt în curs.
OX2 urmează o strategie definită: cumpără, dezvoltă până la un stadiu cheie, vinde sau asigură operarea pentru proprietari și caută investitori pentru proiectele mature. Totodată, prezența companiei pe piață reflectă dinamica actuală a regenerabilelor din România: un potențial real, dar și provocări administrative și de infrastructură care trebuie soluționate pentru a transforma planurile în capacitate funcțională. Ce ar fi mai eficient: schimbări legislative care să accelereze eliminarea proiectelor fantomă sau stimulente financiare care să grăbească finalizarea celor viabile?
Ca soluție pentru filtrarea portofoliului, OX2 propune modificări de reglementare la ANRE: actualizarea studiilor de soluție de racordare mai devreme, la momentul obținerii autorizației de înființare, și nu cu doar șase luni înainte de punerea sub tensiune, astfel încât termenele de racordare să poată fi revizuite efectiv și investitorii să prezinte dovezi angajante de finanțare. Compania estimează că proiectul din Botoșani s-ar putea racorda în 2029, pe baza propriilor analize.
Din perspectivă financiară, proiectele regenerabile au nevoie de asigurări de preț pe termen lung pentru a fi viabile: contracte PPA (Power Purchase Agreements) sau scheme de tip CFD (contracte pentru diferență). Un model des întâlnit este garantarea unui preț pentru, de exemplu, 12 ani pentru 70% din capacitate, iar restul de 30% rămâne expus pe piață. Acest aranjament reduce volatilitatea fluxului de numerar și face proiectul finanțabil, chiar dacă diminuează potențialul de profit. Există investitori mari, operatori sau utilități care preferă un hedging mai redus și sunt dispuși să gestioneze riscul de preț pe cont propriu, mizând pe diversificarea tehnologiilor pentru a atenua perioadele fără vânt sau soare.
De la intrarea pe piața românească, OX2 a avut o creștere rapidă: în patru ani a ajuns la portofoliul menționat, din care 195 MW au decizii finale de investiție. Country-managerul Lăcrămioara Diaconu-Pințea, numită în ianuarie 2023 după o carieră la OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia, descrie criteriile folosite în evaluarea unui proiect: calitatea dezvoltatorului, securizarea terenului, existența ATR, calitatea resursei eoliene sau fotovoltaice și costul racordării, care poate ajunge la sute de mii de euro pe MW. În plus, există restricții de înălțime impuse de Autoritatea Aeronautică Română și limitări de mediu legate de siturile Natura 2000.
Modelul de afaceri al OX2 implică achiziția proiectelor locale, unele dotate cu avize tehnice de racordare (ATR), altele doar cu teren, dezvoltarea lor până la decizia finală de investiție, vânzarea către proprietari finali care vor deține proiectele, asistență în construcție și punere în funcțiune și, ulterior, servicii de operare, mentenanță și comercializare a energiei. În România, portofoliul OX2 depășește 1.100 MW, majoritatea fiind eoliene (aprox. 960 MW), restul reprezentând proiecte fotovoltaice și baterii de stocare independente, nu co-locate.
De la apariția energiei eoliene comerciale până la valurile recente de investiții, sectorul a traversat perioade de creștere și blocaje. Acum, compania suedeză OX2, prezentă în România din 2021, anunță proiecte semnificative: unul la Brăila de 77 MW, pregătit pentru construcție, pentru care se derulează achizițiile de echipamente, lucrări și servicii, cu o estimare de punere în funcțiune spre sfârșitul anului 2027 sau începutul lui 2028. Cel mai amplu proiect planificat vizează Constanța, cu 300 MW, însoțit de stocare de 100 MW/200 MWh și o stație de transformare de 400 kV; acesta va fi ready-to-build în prima parte a anului viitor și ar putea fi operațional la sfârșitul lui 2028 sau începutul lui 2029. Reprezentanții companiei afirmă că vor prezenta cele două proiecte investitorilor în intervale suprapuse, astfel încât să existe două oferte active pe piață.
La nivel național, capacitatea instalată operațională este mult sub ceea ce propun dezvoltatorii: aproximativ 23.000 MW în total, dintre care circa 3.135 MW eolian și 2.902 MW fotovoltaic în centrale comerciale, plus aproximativ 3.000 MW la prosumatori și 250 MW de stocare. Diaconu-Pințea observa că, în alte țări unde grupul operează, proiectele sunt adesea mai mici din cauza reglementărilor sau a disponibilității terenurilor; România a demarat dezvoltarea regenerabilelor în jurul anului 2008, a avut un prim val, o perioadă de stagnare și apoi o relansare accentuată, iar acum trebuie recuperat decalajul față de alte piețe.
Un impediment frecvent este blocajul creat de proiectele „fantomă” aflate în diverse stadii de autorizare, care ocupă capacitate de racordare formal și întârzie proiectele serioase. Exemplul OX2: un proiect de 50 MW în Botoșani a avut termenul de racordare amânat din 2028 în 2033; ATR-ul recent eliberat impune o garanție de 5% din tariful de racordare, aproape 1 milion de euro pentru un proiect de această mărime. Costurile pentru studiile de vânt, autorizații și alte demersuri pot urca totalul la circa 2 milioane de euro înainte de începerea construcției, iar apoi proiectul poate sta la coadă 7-8 ani, pierzând din valoare și devenind neviabil. Ca urmare, grupul a luat în considerare chiar renunțarea la astfel de proiecte.
Compania a vândut deja două proiecte eoliene din Galați, situate aproape identic: Green Breeze (99 MW) și Ansthall (96 MW). Pentru primul, lucrările de construcție sunt în desfășurare, cu punere sub tensiune estimată la sfârșitul lui 2025 și o perioadă de probe de producție de 3-4 luni; pentru al doilea, construcția este planificată să înceapă, cu punerea în funcțiune prevăzută pentru începutul lui 2027. Green Breeze include o stație de transformare de 220 kV; fundațiile au fost turnate în iulie-august 2025, iar turbinele Vestas și alte echipamente au fost livrate etapizat pe cale maritimă, fluvială și rutieră.
Green Breeze, proiectul de 99 MW din Galați, și restul portofoliului OX2 pun în evidență două realități: există interes și oferte numeroase, chiar echivalente cu zeci de mii de MW la nivel de oferte, dar transformarea lor în capacitate instalată depinde de factori tehnici, financiari și de reglementare. Măsuri mai clare privind ATR-urile, garanțiile financiare și termenele de racordare pot face diferența între proiecte care rămân pe hârtie și cele care devin unități de producție.
Filtrarea strictă a proiectelor, transparența în privința termenelor de racordare și mecanismele de susținere a prețurilor pe termen lung sunt esențiale pentru ca investițiile să devină viabile. Modificările de reglementare propuse ar putea diminua riscul blocajelor administrative și ar oferi semnale mai clare despre proiectele ce pot ajunge efectiv să producă energie.