Tehnologia 5G a avansat în România: Orange a realizat pentru prima dată în ţară un test 5G millimeter Wave într-o arhitectură Standalone, în Orange 5G Lab de la Universitatea Politehnica din Bucureşti. De la primele reţele mobile care abia transferau mesaje şi apeluri până la 4G care a revoluţionat streamingul, fiecare salt tehnologic a venit cu benzi noi şi promisiuni practice; acum se pun în joc frecvenţele foarte înalte, folosite mai ales acolo unde e nevoie de multă lăţime de bandă într-un spaţiu limitat. Testul Orange indică direcţiile posibile pentru reţele, dar subliniază şi că trecerea de la laborator spre stradă sau metrou cere paşi tehnici şi normativi.
Experimentul s-a desfăşurat într-o incintă închisă, pe baza unei licenţe experimentale temporare acordate de ANCOM pentru banda de 26 GHz, cunoscută ca 5G N258. Operatorul a folosit un echipament radio mmWave de la Ericsson şi terminale 5G Nokia care integrează capabilităţi Wi‑Fi 7, obţinând viteze de până la 10 Gbps la download şi aproximativ 1, 2 Gbps la upload. Integrarea Wi‑Fi 7 a fost evidenţiată ca un element cheie pentru valorificarea completă a potenţialului mmWave, în special în medii controlate unde interferenţele pot fi gestionate mai uşor.
Tehnologia mmWave oferă avantaje clare: utilizează benzi radio foarte largi pentru a furniza viteze multi‑gigabit şi stabilitate în zone cu trafic intens. Astfel devine atractivă pentru puncte fierbinţi din locuri aglomerate, stadioane, aeroporturi sau malluri, pentru soluţii Fixed Wireless Access ca alternativă la internetul fix când fibra nu este disponibilă, pentru producţie media şi transmisii live 4K/8K care necesită upload rapid, dar şi pentru aplicaţii imersive AR/VR/XR care cer latenţă redusă. De asemenea, include reţele private 5G+ pentru industria, unde stabilitatea şi latenţa scăzută pot înlocui soluţiile Wi‑Fi în fabrici smart şi proiecte Industry 4.0.
Contextul intern arată că acest test nu este izolat. În mai, Orange a lansat prima implementare publică 5G Standalone din România, în Delta Dunării, prin proiectul 5G Connect Danube Delta, cu sprijinul Comisiei Europene. Operatorul afirmă că a depăşit obiectivele de extindere şi că are 5G/5G+ în peste 70 de oraşe, accelerând implementarea până la finalul anului, iar săptămâna trecută a activat 5G+ în metroul bucureştean cu viteze de până la 1 Gbps. În prezent, reţelele 5G funcţionează în principal în benzile de 700 MHz şi 3.500 MHz, iar pe măsură ce reţele vechi precum 3G eliberează spectru apare spaţiu pentru redistribuiri, inclusiv pentru benzi în jur de 2.100 MHz. În mod obişnuit, 5G+ oferă viteze maxime în jurul a 1, 5 Gbps, însă mmWave poate ridica mult această limită acolo unde condiţiile sunt favorabile.
Banda de 26 GHz a fost armonizată la nivelul Uniunii Europene încă din 2019 pentru utilizarea de sisteme terestre cu lăţime de bandă mare, facilitând astfel testele şi implementările în statele membre. În practică, trecerea de la test la ofertă comercială presupune nu doar echipamente şi autorizaţii, ci şi definirea scenariilor în care această frecvenţă aduce avantaje reale pentru utilizatori şi companii; Orange mizează atât pe conectivitatea în zone izolate precum Delta Dunării, cât şi pe aplicaţii urbane sau industriale care necesită volum mare de date şi latenţă redusă.
Viteza de 10 Gbps măsurată în Orange 5G Lab a fost atinsă în testul mmWave, ceea ce ridică nu doar întrebarea despre cât de rapid poate fi internetul, ci şi despre cum vor fi alocate frecvenţele între servicii mobile, acces fix wireless şi reţele private. Discuţia acoperă subiecte concrete precum armonizarea benzilor la nivel european, integrarea Wi‑Fi 7 în terminale şi necesitatea unor reglementări clare din partea ANCOM pentru ca astfel de soluţii să fie implementate în spaţii publice, în metrou sau în zone izolate. Credeţi că implementările comerciale vor urma rapid testelor de laborator şi că România va reuşi să valorifice la scară necesară aceste capabilităţi?
Informațiile și fotografia au fost preluate de pe: Newsroom Orange.ro
Fii primul care comentează