Când m-am gândit la marile operațiuni care scot la iveală rețele sofisticate, mi-a apărut în minte imaginea unei maşinării bine unsă care funcţionează până când cineva trage firele. Ştirea de faţă se referă la operaţiunea Jupiter 4, derulată în România, în cadrul căreia s-au efectuat percheziţii în peste 200 de locaţii pe 4 noiembrie şi care investighează presupuse infracţiuni economice şi de mediu la scară largă.
Procurorii şi poliţiştii au efectuat peste 200 de percheziţii în ţară, parte a operaţiunii Jupiter 4, începută pe 3 noiembrie şi continuată pe 4 noiembrie. Ancheta acoperă o gamă largă de fapte: fraude, fals în înscrisuri, contrafaceri, evaziune fiscală, delapidare, deturnare de fonduri, abuz în serviciu şi alte infracţiuni conexe. În prima fază au avut loc 78 de percheziţii la domiciliu, iar ulterior au fost vizate şi birourile unor firme aparţinând fraţilor Ioan şi Viorel Micula, investitori în industria alimentară, potrivit relatărilor ProTV. Conform procurorilor, prejudiciile identificate în etapa iniţială se ridică la 175 milioane lei şi 1, 6 milioane euro. Din această sumă, circa 163 milioane lei ar proveni dintr-o evaziune fiscală realizată printr-un mecanism complex: transferuri de terenuri, clădiri şi alte active către societăţi controlate de aceleaşi persoane, cu scopul, susţin ancheta, de a împiedica recuperarea unor creanţe.
Fraţii vizaţi ar fi transferat ilegal active pentru a bloca recuperarea unei datorii de aproximativ 400 milioane euro pe care statul român urmăreşte să o recupereze. Acea datorie provine dintr-o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din ianuarie 2022, care a constatat că statul acordase în mod nelegal grupului 178 milioane euro sub formă de ajutor de stat în perioada 2014–2019; restul sumei reprezintă dobânzi şi penalităţi. Pe lângă aspectele fiscale şi patrimoniale, operaţiunea Jupiter 4 vizează şi o serie largă de alte presupuse infracţiuni: contrabandă, delapidare, fraudă, contrafacere, furt, ameninţări, hărţuire, inducere în eroare a autorităţilor judiciare, încălcarea regimului armelor şi muniţiilor, uz nelegal de armă, braconaj, contrabandă calificată şi infracţiuni silvice.
Cazurile legate de tăierile ilegale de arbori au beneficiat de o atenţie deosebită. Procurorii instrumentează mai multe dosare privind tăieri şi transporturi de lemn fără documente. Ancheta susţine că mii de arbori ar fi fost tăiaţi ilegal din Parcul Natural Munţii Maramureşului, presupus cu complicitatea unor angajaţi din silvicultură. Prejudiciul estimat de investigatori în aceste dosare se ridică la câteva sute de mii de lei. În cadrul operaţiunii, pe 4 noiembrie 2025, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pus în aplicare 16 mandate de percheziţie la domiciliu şi 13 citaţii în patru cauze penale legate de tăieri ilegale de arbori şi furturi de lemn, fapte care privesc judeţele Maramureş şi Bistriţa‑Năsăud, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 500.000 lei.
Procurorii prezintă Jupiter 4 ca pe o acţiune coordonată menită să slăbească reţelele care operează la nivel naţional şi folosesc mecanisme sofisticate pentru a ascunde active şi a evita plata taxelor. Pe lângă descinderile la domicilii şi sediile firmelor, anchetele includ strângerea de probe privind transporturi de lemn, documente contabile şi alte dovezi care să ilustreze modalităţile prin care ar fi fost disimulate tranzacţiile. Se observă preocupare atât pentru componenta economică, recuperarea unor sume importante şi destructurarea mecanismelor de fraudă fiscală, , cât şi pentru protecţia mediului, prin combaterea tăierilor ilegale din arii protejate.
Jupiter 4 aduce în prim‑plan mai multe teme esenţiale: modul în care activele pot fi transferate între firme controlate pentru a bloca recuperarea datoriilor, responsabilitatea managerilor şi angajaţilor instituţiilor care administrează pădurile, dar şi efectele deciziilor juridice europene asupra restituirii sumelor către stat. Cazul fraţilor Micula, cu miză de sute de milioane de euro stabilită printr‑o hotărâre a Curţii de Justiţie a UE, ilustrează cum o decizie judiciară poate declanşa proceduri complexe de recuperare şi investigaţii care ating domenii diverse: economie, drept internaţional şi protecţia mediului. Exemplul tăierilor ilegale din Munţii Maramureşului ridică întrebări despre controlul şi supravegherea pe teren, despre modul în care resursele naturale pot fi exploatate ilegal şi despre necesitatea unor mecanisme de monitorizare mai eficiente.
Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din ianuarie 2022 şi suma de 400 milioane euro asociată datoriei pe care autorităţile încearcă să o recupereze rămân elemente centrale ale dosarului. Mecanismele fiscale şi tranzacţiile imobiliare între societăţi controlate de aceleaşi persoane sunt componente cheie în înţelegerea modului în care anchetele încearcă să refacă circuitul banilor şi bunurilor. Rămâne de urmărit evoluţia procedurilor judiciare, probele care vor fi administrate în instanţă şi măsura în care se vor recupera sumele pretinse. Care crezi că ar trebui să fie pasul următor al autorităţilor pentru a preveni astfel de scheme?
Fii primul care comentează