Anchetele internaționale coordonate recent au vizat rețele care foloseau datele cardurilor pentru a crea abonamente false și a spăla bani, afectând milioane de deținători de carduri la nivel global. Operațiunea, dirijată din Germania și susținută de procurori și ofițeri din Statele Unite, Canada, Singapore, Luxemburg, Cipru, Spania, Italia și Țările de Jos, a vizat grupări active între 2016 și 2021, care au exploatat infrastructura unor furnizori de plăți pentru a procesa tranzacții ilicite.
Investigația, denumită Operation Chargeback, a vizat 44 de suspecți, dintre care 18 au fost reținuți, inclusiv cinci directori executivi ai patru mari furnizori germani de servicii de plată. În Germania s-au desfășurat 29 de percheziții în opt landuri, cu sprijinul a peste 250 de ofițeri, iar autoritățile au pus sechestru bunuri evaluate la peste 35 de milioane de euro în Germania și Luxemburg: automobile de lux, criptomonede, laptopuri, telefoane mobile și alte dispozitive. Suspecții provin din mai multe țări, Germania, Marea Britanie, Letonia, Olanda, Austria, Danemarca, SUA și Canada, indicând un caz cu adevărat transnațional.
Rețeaua ar fi utilizat datele cardurilor pentru a genera peste 19 milioane de abonamente false la site-uri pentru adulți, platforme de întâlniri și servicii de streaming. Abonamentele aveau sume mici, în jur de 50 de euro pe lună, și descrieri vagi pe extrasele bancare, ceea ce îngreuna detectarea tranzacțiilor neautorizate de către victime. În plus, suspecții au apelat la firme fantomă, în mare parte înregistrate în Regatul Unit și Cipru, și la servicii crime-as-a-service pentru a facilita tranzacțiile frauduloase și a micșora riscul de răspundere prin chargeback-uri.
Anchetatorii estimează că cele trei rețele au cauzat pierderi de cel puțin 300 milioane de euro, iar valoarea totală a tentativelor de fraudă asupra utilizatorilor de carduri depășește 750 milioane de euro. Investigația a vizat nu doar operatorii rețelelor, ci și intermediari, furnizori de servicii de plată și chiar un responsabil cu gestionarea riscului. Pentru șase suspecți, inclusiv manageri și ofițeri de conformitate, se susține că ar fi existat complicitate cu rețelele, facilitând accesul la infrastructura de plată contra unor comisioane.
Operațiunea a fost coordonată de Eurojust și Europol, iar reprezentanții Europol au subliniat că această acțiune demonstrează eficiența cooperării internaționale în combaterea rețelelor sofisticate. Totodată, în aceeași perioadă, forțele de ordine europene au arestat alte nouă persoane suspectate de spălare de bani într-un caz separat, legat de o rețea cripto care ar fi sustras peste 600 milioane de euro.
Operation Chargeback pune în evidență mai multe probleme esențiale: vulnerabilitatea datelor de plată, modul în care descrierile vagi și sumele relativ mici pot îngreuna identificarea fraudei, precum și rolul furnizorilor de plăți care, dacă sunt compromiși sau colaborează ilicit, pot amplifica escrocheriile la scară globală. Acțiunea arată că măsurile tehnice și legislative trebuie să funcționeze împreună, monitorizare mai atentă a tranzacțiilor, responsabilitate sporită pentru furnizorii de servicii de plată și cooperare internațională rapidă. Exemplul celor peste 19 milioane de abonamente false și al pagubelor de sute de milioane de euro ar trebui să constituie un semnal pentru instituții, companii și consumatori: verificarea regulată a extraselor de cont, contestarea imediată a tranzacțiilor suspecte și prudență în alegerea serviciilor care procesează plăți.
Operațiunea este un exemplu clar despre modul în care operează schemele moderne de fraudă și ce resurse sunt necesare pentru a le demonta: arestări în multiple țări, percheziții ample și confiscări semnificative. Vor urma procese și investigații menite să clarifice rolurile celor implicați, iar probele obținute de pe dispozitivele ridicate pot deschide noi direcții de anchetă. Ce părere ai despre măsurile pe care ar trebui să le ia utilizatorii de carduri și instituțiile financiare pentru a preveni astfel de fraude?
Fii primul care comentează