Opera Națională București inaugurează Anul Cultural România–Italia 2026 printr-un concert de gală la Roma, programat pentru 1 decembrie, cu prilejul Zilei Naționale a României. Evenimentul se va desfășura la Teatro dell’Opera di Roma și este organizat de Ambasada României în Italia în parteneriat cu Opera Națională București, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Culturii. Pe afiș se regăsesc soprana Anita Hartig, mezzo-soprana Ruxandra Donose și tenorul Ștefan Pop, acompaniați de Orchestra Operei din București sub conducerea dirijorului Daniel Jinga.
Programul comunicat cuprinde momente reprezentative din repertoriul românesc și italian: arii, dueturi și selecțiuni orchestrale alese pentru a evidenția vocile celor trei soliști. Inițiativa face parte dintr-un calendar extins al Anului Cultural, organizat sub Înaltul Patronaj al președintelui României, Nicușor Dan, și al președintelui Republicii Italiene, Sergio Mattarella, menit să marcheze legăturile istorice și culturale dintre cele două țări. Gabriela Dancău, ambasadorul României în Italia, a precizat că programul va include expoziții de artă și sculptură, proiecții de film, expoziții arheologice care reînvie descoperiri vechi, precum și spectacole de teatru și concerte ce vor alcătui mozaicul manifestărilor.
Alegerea Teatro dell’Opera di Roma conferă spectacolului vizibilitate internațională, datorită prestigiului acestei instituții în viața culturală a capitalei italiene. Daniel Jinga a subliniat că a cânta la Roma pe 1 decembrie reprezintă o ocazie de a prezenta cultura română într-un cadru recunoscut și de a consolida colaborări artistice pe termen lung între artiștii români și instituțiile italiene. Concertul de la Roma este doar începutul: programul continuă la Milano, pe 3 decembrie, la La Scala, unde soprana Iulia Isaev și baritonul Alexandru Constantin, însoțiți la pian de Liana Mareș, vor susține un recital în sala Ridotto dei Palchi Arturo Toscanini.
Teatro dell’Opera di Roma va găzdui concertul din 1 decembrie. Această decizie readuce în prim‑plan ideea că scenele istorice europene rămân noduri ale circulației culturale, iar întâlnirile de acest tip între artiști români și publicul italian funcționează atât ca prezentare de creație, cât și ca diplomatie culturală. Prezența la La Scala pe 3 decembrie și numele soliștilor confirmă o strategie de vizibilitate ce combină repertoriul național cu cel internațional, într-un schimb de imagini și programe care leagă orașele, instituțiile și publicurile.
Vă interesează să aflați ce artiști români ar trebui să apară pe următoarele afișe din Italia?
Fii primul care comentează