De când criza israeliano-palestiniană a revenit în prim-planul atenției globale, Consiliul de Securitate al ONU se pregătește să supună votului la New York o rezoluție propusă de Statele Unite, legată de planul de pace pentru Gaza asociat cu numele lui Donald Trump. Propunerea include ideea desfășurării unei forțe internaționale și urmărește să codifice pașii necesari stabilizării regiunii după încetarea focului intrată în vigoare la 10 octombrie.
Varianta finală a proiectului, formulată după numeroase negocieri între membrii, aprobă, în esență, planul care a facilitat armistițiul și detaliază crearea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, denumită ISF. Această forță ar urma să colaboreze cu Israelul, Egiptul și cu o nouă poliție palestiniană, recent instruită, având misiunea de a securiza zonele de frontieră și de a sprijini demilitarizarea Fâșiei Gaza. Printre atribuții se numără și dezafectarea permanentă a armamentului grupărilor armate nestatale, protejarea civililor și asigurarea coridoarelor pentru ajutor umanitar. Sună ambițios, aproape ca un manual de reconstrucție într-un teren minat, atât literal, cât și figurat.
O noutate notabilă din text este propunerea creării unui Consiliu al Păcii, o conducere provizorie pentru Gaza, cu un mandat teoretic până la sfârșitul anului 2027 și sub președinția lui Donald Trump. Ideea a stârnit discuții aprinse, pentru că modifică echilibrele politice locale și internaționale. Totodată, versiunea finală adaugă o nuanță privind posibilitatea apariției unui stat palestinian: după reformele solicitate Autorității Palestiniene și după progrese în reconstrucție, s-ar putea crea premise pentru o cale credibilă către autodeterminare și înființarea unui stat palestinian. Israelul a respins ferm această perspectivă; premierul Benjamin Netanyahu a declarat în cabinet că opoziția rămâne neschimbată.
Votul în Consiliul de Securitate este programat luni, la ora 17:00. Rusia, care deține drept de veto, a înaintat propria propunere și critică varianta americană, considerând că nu susține suficient ideea unui stat palestinian. Textul rusesc, consultat de AFP, reafirmă angajamentul pentru soluția celor două state, dar nu prevede înființarea Consiliului Păcii și nici desfășurarea imediată a unei forțe internaționale; în schimb, solicită secretarului general al ONU, Antonio Guterres, să prezinte opțiuni pentru aceste chestiuni. Practic, Moscova pledează pentru prudență și o etapizare mai larg discutată, în timp ce Washingtonul împinge pentru adoptare rapidă.
Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a exprimat argumentul foarte clar în The Washington Post: refuzul de a sprijini rezoluția ar echivala cu alegerea între continuarea influenței Hamas sau revenirea la război cu Israelul, cu consecințe pe termen lung pentru regiune. Statele Unite susțin că au obținut sprijinul mai multor state arabe și predominant musulmane și au depus o declarație comună semnată de Qatar, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Indonezia, Pakistan, Iordania și Turcia. Această listă reflectă un efort diplomatic amplu, dar nu garantează absența unor veto-uri sau abțineri.
Surse diplomatice citate de AFP estimează că, în ciuda obiecțiilor Rusiei, rezoluția americană are șanse mari de adoptare. Totuși, implicațiile practice rămân complexe: formarea unei forțe de stabilizare care să coopereze cu toate părțile implicate, mai ales într-o zonă atât de divizată, presupune o implementare delicată, reguli clare și monitorizare continuă.
ISF, Consiliul Păcii, desfășurarea de polițiști palestinieni instruiți și mențiunea unui posibil stat palestinian sunt elemente concrete care explică disputele aprinse dintre marile puteri. Votul de luni la ora 17:00 va arăta dacă negocierile de până acum au fost suficiente pentru a produce un text acceptabil pentru majoritatea membrilor Consiliului sau dacă confruntarea dintre Washington și Moscova va bloca din nou un demers internațional. Care scenariu va prevala rămâne de urmărit, iar consecințele reale pentru populația din Gaza, care are nevoie de securitate și de ajutor umanitar, sunt esențiale.
Consiliul Păcii, ISF și lista țărilor semnatare apar ca repere tangibile în planul propus. Modul în care se vor coordona efectiv forțele internaționale cu Israelul, Egiptul și autoritățile palestiniene rămâne o problemă de detaliu operațional, la fel cum rămâne de văzut dacă referirea la posibilul stat palestinian va deveni o pârghie diplomatică reală sau doar un pasaj formal în documente. Care crezi că va fi următorul pas după votul de luni?
Fii primul care comentează