Organizațiile implicate în sănătatea publică avertizează din nou asupra situației din Gaza: deși ajutoarele s-au intensificat, ele rămân insuficiente în raport cu nevoile enorme ale populației. Istoric, regiunea a traversat perioade îndelungate de blocaje și crize sanitare, iar eforturile actuale de redresare readuc în discuție reconstrucția pe termen lung, finanțarea durabilă și cooperarea internațională, teme din ce în ce mai familiare pentru observatorii crizelor umanitare mondiale.
Organizația Mondială a Sănătății a anunțat joi că, în pofida creșterii fluxului de ajutoare către Gaza, cantitatea primită este încă mult sub necesarul pentru a satisface uriașele cerințe umanitare și medicale ale populației. Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că agenția coordonează cu parteneri internaționali un plan de refacere pe termen lung a sistemului de sănătate din Gaza. Estimarea preliminară a acelui plan se ridică la aproximativ șapte miliarde de dolari, sumă care reflectă amploarea problemelor: spitale avariate, lipsă de echipamente, deficit de personal medical și lanțuri de aprovizionare perturbate.
Tot anul acesta, OMS a raportat cifre tragice legate de malnutriție: 411 persoane au murit din cauza efectelor malnutriției, dintre care 109 erau copii. Dintre aceștia, 84 aveau sub cinci ani. Aceste date scot în evidență vulnerabilitatea copiilor și necesitatea intervențiilor nutriționale și medicale urgente. Statisticile nu sunt doar numere reci; ele reprezintă familii care încearcă să supraviețuiască în condiții extreme, unități medicale care funcționează la capacitate redusă și eforturi logistice ce încă încearcă să răspundă cererii.
Planul propus de redresare vizează nu numai reconstruirea fizică a spitalelor și infrastructurii, ci și consolidarea serviciilor de sănătate publică, formarea personalului medical și stabilizarea lanțurilor de distribuție a medicamentelor și alimentelor terapeutice. Fondul estimat la șapte miliarde indică o implicare pe termen lung, nu livrări sporadice de echipamente. Rămâne însă deschisă întrebarea cine și cum va contribui cu aceste resurse, în ce ritm vor ajunge fondurile și cât de rapid pot fi implementate proiectele într-un teritoriu cu acces restrâns și riscuri de securitate permanente.
Riscul malnutriției, în special la copiii sub cinci ani, impune intervenții imediate: programe de alimentație terapeutică, monitorizare nutrițională și asigurarea accesului sigur la servicii medicale de bază. Pe de altă parte, reconstruirea durabilă necesită coordonare între OMS, organizațiile umanitare, autoritățile locale și donatorii internaționali, dar și mecanisme financiare transparente pentru urmărirea cheltuirii fondurilor.
Tedros Ghebreyesus și partenerii săi subliniază că, fără un sprijin financiar semnificativ și acces constant pentru echipele medicale și convoaiele umanitare, sistemul de sănătate din Gaza nu se va putea restabili complet. Asta înseamnă că deciziile luate acum, cine finanțează, ce proiecte sunt prioritare, cum se asigură securitatea și accesul, vor influența starea de sănătate a populației pentru mulți ani.
OMS cere un angajament clar și susținut din partea comunității internaționale pentru a transforma planul de redresare într-un program concret, finanțat și implementat eficient. Datele despre decesele legate de malnutriție, în special cele 109 victime copii, subliniază urgența: nu este vorba doar despre reconstrucție, ci despre recuperarea capacității de a salva vieți în mod continuu.
Planul de șapte miliarde de dolari pentru refacerea sistemului sanitar din Gaza scoate în evidență două realități: amploarea pagubelor și necesitatea unei abordări pe termen lung, integrate și corect finanțate. Aceasta impune un mix adecvat de resurse financiare, logistică, securitate și voință politică pentru a transforma cifrele și proiectele în rezultate concrete pe teren. Cum pot coordona donatorii, organizațiile și autoritățile locale finanțarea și livrările pentru a preveni noi pierderi de vieți, în special în rândul copiilor?
Fii primul care comentează