România a intervenit la Adunarea Generală a ONU prin reprezentanta Oana Țoiu, care a exprimat preocupări clare privind alegerile parlamentare din Republica Moldova și campaniile de dezinformare provenite dinspre Federația Rusă, precum și alte chestiuni sensibile de pe scena internațională. Invocând tradiția diplomatică a lui Nicolae Titulescu, Țoiu a semnalat atât atacurile informaționale ce pot slăbi libertatea de alegere a cetățenilor moldoveni, cât și necesitatea unor reforme în cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru a rămâne eficiente în fața agresiunilor moderne.
Intervenția ei la tribuna ONU a fost detaliată: România sărbătorește în acest an 70 de ani de la aderare, iar ONU împlinește 80 de ani, context care a însoțit discursul în care s-au reiterat priorități strategice pentru securitate, justiție și un ordon internațional bazat pe reguli. Printre mesajele principale s-a aflat apelul la dialog ca instrument de soluționare a conflictelor active și la acțiuni concrete, nu doar la declarații. Pe scurt, Țoiu a afirmat că mecanismele actuale ale Consiliului de Securitate sunt depășite moral și juridic dacă permit unui stat agresor să împiedice intervențiile prin dreptul de veto, o poziție îndreptată direct împotriva situațiilor în care comunitatea internațională rămâne paralizată din cauza celor care încalcă Carta ONU.
Referitor la Moldova, ministrul a subliniat că România condamnă campaniile de dezinformare și ceea ce a numit interferență externă malignă, atribuită Federației Ruse, menită să submineze dreptul suveran al cetățenilor moldoveni de a decide singuri viitorul țării. Mesajul este limpede: alegerile din Republica Moldova au loc sub presiuni informaționale care pot modela opinia publică și amenința securitatea democratică. România a transmis solidaritate față de Moldova și a pledat pentru protejarea unor procese electorale libere și corecte.
Pe tema Orientului Mijlociu, Țoiu a cerut încetarea imediată a focului în Gaza, eliberarea necondiționată a ostaticilor și asigurarea accesului umanitar pentru civili, reafirmând susținerea pentru soluția celor două state, o poziție pe care România o susține de peste 30 de ani. De asemenea, a evidențiat angajamentul pentru drepturile omului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă, teme care alcătuiesc agenda globală pe care Bucureștiul spune că intenționează să o sprijine prin acțiuni palpabile.
Discursul a fost însoțit de întâlniri diplomatice, inclusiv convorbirea cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pe care Țoiu a apreciat-o ca fiind substanțială. Esențialmente, tonul mesajului românesc la New York a fost unul de alertă și propunere: semnalarea amenințărilor la adresa suveranității și implicarea activă în remedierea celor care pun în pericol ordinea internațională.
O notă practică: ideea reformării Consiliului de Securitate nu este doar retorică; are consecințe concrete pentru modul de gestionare a conflictelor precum cel din Ucraina. Dacă această perspectivă pare abstractă, amintiți-vă de veto-urile care au blocat până acum rezoluții ce vizau sancțiuni sau protecție civilă, asta transformă subiectul dintr-un exercițiu teoretic într-o problemă cu efecte reale. Ce considerați că ar funcționa mai bine: limitarea dreptului de veto în anumite situații sau introducerea unor mecanisme alternative de intervenție?
Fii primul care comentează