Dezbaterile privind pensiile speciale și independența justiției revin în prim-plan, de data aceasta în jurul afirmațiilor Oanei Gheorghiu și a plângerii penale inițiate de Consiliul Superior al Magistraturii. Conflictul are loc în România și confruntă Guvernul cu magistrații, într-un context în care reforma pensiilor speciale este legată și de o miză financiară europeană importantă.
Afirmațiile recente ale vicepremierului Oana Gheorghiu la Digi24, în care a pus sub semnul întrebării sumele destinate pensiilor speciale și a sugerat că acestea reduc resurse pentru servicii publice esențiale precum sănătatea sau protecția copiilor, au determinat CSM să acuze ingerință în independența justiției și un comportament care incită la ură și violență împotriva magistraților. Practic, instituția consideră că astfel de declarații subminează încrederea publică în sistemul judiciar și constituie o formă de presiune politică asupra corpului magistraților.
În interviu, Gheorghiu a explicat că banii folosiți pentru pensiile speciale nu apar din neant, ci provin din alte surse bugetare și a făcut o legătură directă: fonduri pentru pensii speciale versus bani pentru copii sau spitale. A atras atenția și asupra unor decizii prin care magistrații pot primi despăgubiri substanțiale prin hotărâri judecătorești pronunțate de colegi. Mesajul ei a fost limpede: pentru ca unii să aibă privilegii, alții rămân în urmă, o formulare menită să pună sub semnul întrebării echitatea alocării banilor publici.
CSM a considerat însă că astfel de exprimări depășesc sfera unei dezbateri publice asupra cheltuirii banului public și le-a transpus într-un act oficial, printr-o plângere penală. Miza practică a discuției este și una imediată: reforma sistemului pensiilor speciale trebuie adoptată până pe 28 noiembrie pentru a debloca 870 milioane euro din fonduri europene suspendate în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Așadar, pe lângă dimensiunea instituțională și de principiu legată de separația puterilor, problema are și o componentă fiscală și externă, banii europeni așteaptă o decizie internă.
Tensiunea dintre Guvern și instituțiile judiciare nu e un fenomen nou în istoria recentă a României; ciocnirile pe tema independenței justiției reapar periodic, iar fiecare episod reamintește fragilitatea echilibrului dintre critică politică și protecția magistraților împotriva presiunilor. Pe de altă parte, discuțiile despre pensiile speciale și corectitudinea utilizării banilor publici reflectă preocupări reale ale cetățenilor privind prioritățile bugetare. Cursa pentru soluții care să împace cerințele de legalitate, recomandările europene și așteptările sociale va rămâne probabil intensă în săptămânile următoare.
Oana Gheorghiu, declarațiile sale de la Digi24 din 28 noiembrie și suma de 870 milioane euro sunt elemente esențiale ale acestui episod financiar și politic. Tu ce crezi: reformă rapidă și risc de conflict instituțional sau o abordare mai prudentă, menită să diminueze tensiunile?
Fii primul care comentează