La Cernavodă a început astăzi etapa lucrărilor civile pentru reabilitarea Unității 1 a centralei nucleare, un demers care leagă moștenirea energetică a României de proiectele planificate pentru următoarele decenii. Istoria reactoarelor CANDU, care au operat continuu din anii 1990, primește acum un nou capitol important: modernizarea unei unități care a furnizat energie eficientă și a avut un impact semnificativ în reducerea emisiilor de CO2 ale țării.
Ceremonia de deschidere a avut loc pe 3 septembrie 2025 și a fost onorată de oficiali de rang înalt: președintele României, Nicușor Dan, miniștri, reprezentanți CNCAN și ambasadori din Canada, Coreea de Sud și Italia, alături de conducerea Nuclearelectrica și partenerii internaționali din consorțiul responsabil cu lucrările. Reabilitarea Unității 1 reprezintă primul pas într-un program mai amplu ce include și construcția și exploatarea unităților 3 și 4, obiective menite să consolideze independența energetică a țării și să asigure energie fără emisii de CO2 la costuri competitive.
Nuclearelectrica a primit autorizația de construire din partea CNCAN pentru Depozitul Intermediar de Deșeuri Radioactive, denumit DIDR-U5. Acest depozit va fi amenajat pe platforma centralei, în zona controlată, folosind spațiile Unității 5, care vor fi adaptate pentru recepția, manipularea, procesarea și depozitarea intermediară a deșeurilor radioactive de nivel scăzut și mediu rezultate din reabilitarea Unității 1 și din operarea pe termen lung a Unităților 1 și 2. Complexul va include clădiri pentru recepție, manipulare și stocare, precum și facilități pentru întreținerea și decontaminarea echipamentelor folosite la retubarea Unității 1.
Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a accentuat că obținerea autorizației și demararea lucrărilor civile marchează o etapă crucială în dezvoltarea infrastructurii proiectului. Conform declarațiilor oficiale, intervențiile vor respecta standardele internaționale de siguranță nucleară și bune practici, iar extinderea capacității de stocare intermediară este necesară pentru a susține operarea pe termen lung în condiții sigure. Reabilitarea Unității 1 ar urma să asigure încă 30 de ani de producție stabilă, curată și accesibilă, consolidând securitatea energetică a României și contribuind la țintele de decarbonizare.
Lucrările fac parte din contractul EPC semnat la 19 decembrie 2024 între Nuclearelectrica și consorțiul internațional format din Candu Energy (AtkinsRealis Group), Ansaldo Nucleare, Canadian Commercial Corporation și Korea Hydro & Nuclear Power. Implementarea va respecta proceduri stricte pentru protecția personalului, a comunităților și a mediului, în conformitate cu legislația și normele CNCAN.
Din 1996 până în prezent, Unitatea 1 a evitat emisia a aproximativ 140 de milioane de tone de CO2 și a livrat peste 145 milioane MWh, menținând un factor de capacitate de peste 90%. Împreună cu Unitatea 2, a reprezentat un etalon pentru performanța centralei, iar România s-a clasat în mod constant în top mondial în funcție de factorul de capacitate, cu o medie de peste 92% de la punerea în funcțiune a celor două unități. Aceste cifre subliniază poziția țării în industria nucleară la standarde ridicate de performanță.
Repunerea în funcțiune îmbină experiența acumulată de-a lungul decadelor cu tehnologiile și parteneriatele actuale: autorizațiile CNCAN, contractele cu firme din Canada, Coreea și Italia, precum și sprijinul oficial de la nivel înalt. Pentru public, asta se traduce prin planuri concrete, date, nume și cifre, care arată că proiectul este un program cu pași clari: inițierea lucrărilor civile, amenajarea DIDR-U5 și asigurarea condițiilor de siguranță pe termen lung. Impactul pe termen lung al reabilitării Unității 1 asupra prețurilor la energie și asupra integrării noilor unități în rețea rămâne de monitorizat, însă datele istorice (145 milioane MWh livrați, 140 milioane t CO2 evitate) oferă deja argumente palpabile privind contribuția centralei la mixul energetic național.
Ce părere ai despre investițiile în extinderea și modernizarea centralei de la Cernavodă și despre rolul lor în asigurarea securității energetice a României?
Mda, pare OK că se repară unitatea, clar e nevoie de energie stabilă. dar să nu uităm de costuri și cine plătește la final, noi la factură? 🙃
interesant că au venit și canadienii + coreeni, asta înseamnă know‑how, nu doar chițibușeli. DIDR pe platformă e logic, bine că e în zona controlată, dar sper să fie transparente rapoartele de radioprotecție, nu doar vorbe.
30 de ani în plus suna bine, dar planul real e: retubare, piese, training personal, logistici multe — nu se face peste noapte. și da, nucleara a redus CO2 mult, asta contează pentru mix.
totuși, monitorizat atent: costuri, termene, riscuri de deșeuri pe termen lung. pt mine, e o decizie pragmatică, nu romantică. vezi să nu tragă tot bugetul pe acolo și să uite investițiile în interconexiuni și energie regenerabilă care ajută la flexibilitate.
uh, sper doar să fie făcut cum trebuie, nu ca înainte.