Noul președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, a blocat două proiecte de lege care afectează sprijinul oferit Ucrainei și refugiaților ucraineni din Polonia. Decizia are efect direct asupra finanțării accesului Ucrainei la rețeaua de sateliți Starlink și asupra plăților pentru asistența acordată celor care trăiesc în Polonia.
Pe scurt, veto-ul lui Nawrocki împiedică prelungirea unei scheme prin care fonduri din Fondul de Ajutor pentru Ucraina erau folosite pentru a plăti abonamentele la Starlink. Ministerul polonez al Digitalizării a explicat că legea anulată ar fi extins seria de plăți până în martie anul viitor, iar fără ea nu mai există bază legală pentru a continua finanțarea din 1 octombrie. Practic, de la începutul lunii octombrie Polonia nu va mai plăti acest abonament.
Rețeaua Starlink, operată de SpaceX, a jucat un rol important pentru Ucraina: după ce invazia din februarie 2022 a afectat rețelele naționale de internet și telefonie, Starlink a ajutat la menținerea comunicațiilor și a sprijinit operațiuni militare, inclusiv legături pentru drone. Până în aprilie, guvernul de la Kiev raporta peste 50.000 de terminale Starlink primite, unele furnizate direct de SpaceX, altele donate sau finanțate de țări precum Polonia, Statele Unite și Germania. Terminalele, ușor de transportat și de folosit, comunică cu sutele de sateliți SpaceX aflați pe orbită și s-au dovedit rezistente la încercările de bruiaj și spionaj făcute de partea adversă.
Pe lângă problema Starlink, Nawrocki a refuzat prin veto și extinderea unor ajutoare acordate refugiaților ucraineni din Polonia, propunând ca ele să fie rezervate doar persoanelor care muncesc în țară. El a justificat ideea prin aceea că refugiații neangajați nu ar trebui să beneficieze de asigurare medicală gratuită dacă această situație creează percepția că cetățenii polonezi sunt tratați mai prost pe propriul teritoriu. Declarațiile sale au stârnit critici puternice din partea guvernului condus de Donald Tusk: ministrul Muncii, Agnieszka Dziemianowicz-Bak, a spus pe X că nu se poate pedepsi oamenii, în special copiii nevinovați, pentru pierderea unui loc de muncă și a caracterizat măsura drept contrară decenței umane de bază.
Deciziile lui Nawrocki vor avea efecte politice și practice: pe de o parte, întreruperea finanțării Starlink ridică întrebări despre modul în care Ucraina își va asigura comunicațiile critice; pe de altă parte, condiționarea ajutoarelor pentru refugiați poate schimba semnificativ viața multora care depind acum de sprijinul din Polonia. Rămâne de văzut dacă parlamentul va încerca să repună în vigoare acele legi sau dacă vor apărea soluții alternative pentru finanțarea serviciilor esențiale.
Ce crezi că ar fi o soluție rezonabilă pentru a echilibra sprijinul pentru refugiați cu îngrijorările legate de resursele publice?
Deci, serios, ce-ar fi dacă s-ar face un sistem mixt: bani de la stat doar pentru minimul de bază (medic, locuință temporară, chestii urgente) și restul ajutoarelor legate de muncă/voluntariat? gen: vrei asigurare full sau plata mai mare de suport? fii dispus să cauți job sau măcar cursuri. plus, transparență la bani: cine primește și pentru ce, ca să nu pară că unii iau dublu. și da, parteneriate cu ONG-uri + companii private să plătească Starlink/alte chestii critice, nu tot din bugetul public. poate taxe sau donații dedicate pentru sprijinul ăsta (un fond special, clar cheltuit). cine știe, ar putea funcționa dacă se pune și un sistem rapid de integrare pe piața muncii: cursuri, recunoaștere diplome, facilități childcare pt mame să poată munci. asta ar reduce povara pe termen lung. nu zic că e perfect, dar e mai echilibrat decât tăieri bruște. na, asta e.
Ăștia chiar au blocat Starlink? ok, dar dacă se taie finanțarea asta nu înseamnă automat că Ucraina rămâne fără, există și alte surse: donații private (SpaceX a dat direct destule terminale), aid bundles din SUA și Germania, plus ONG-uri care pot prelua costuri temporar. Ce m-ar interesa de la voi: e realist să cerem ca plățile pentru Starlink să fie trecute pe o schemă separată, transparentă, doar pentru infrastructură militară/critic-civil, cu audit lunar? sau e mai bine să condiționăm ajutoarele sociale pt refugiați de activitate (cursuri, job-search, voluntariat) ca să nu fie doar bani gratis? eu zic un mix: asigurare medicală de bază pentru toți (copii, femei gravide etc), iar restul beneficiilor legate de cazare/indemnizații să fie strâns legate de angajare sau programe active de integrare. altă chestie: poate UE să subvenționeze direct Starlink pentru Ucraina, evitând politicile interne poloneze. voi ce propuneți? na, asta e, zic să discutăm concret, nu doar să aruncăm cu critici.
asta e o idee cam naivă: da, ajutor doar pt muncă, dar ce fac părinții cu copii mici? nu se rezolvă așa, stau acasă si mor de foame, vezi să nu…
daaar, vedeti voi, polonia face mișcări, noi suntem la mâna lor, stiu eu ceva, nu prea bine pt ucraina, vezi să nu.