Nigel Farage, personalitate controversată a scenei politice britanice, recunoscut pentru rolul său în campania pro-Brexit și pentru legăturile cu fostul președinte american Donald Trump, a declarat la conferința națională a formațiunii sale, Reform UK, că pregătirile pentru o posibilă preluare a guvernării vor demara imediat. Evenimentul, desfășurat în Marea Britanie, a prilejuit prezentarea unui program care urmărește schimbări rapide în domenii sensibile, de la imigrație și ordine publică la politica climatică.
Farage a fost aclamat când și-a expus viziunea: oprirea sosirii imigranților pe mare în două săptămâni, reluarea practicilor polițienești de interpelare și percheziție stradală și renunțarea la politica „net zero” privind emisiile. Propunerile vin în contextul unor planuri mai ample de modificare a legislației privind drepturile omului pentru a facilita deportările masive ale solicitanților de azil, inițiative pe care le-a dezvăluit în timp ce premierul Keir Starmer era în vacanță. Mesajul a fost limpede: Reform trebuie să fie pregătit să preia guvernarea în orice moment, iar în acest sens Farage a anunțat crearea unui departament al partidului dedicat pregătirii administrative și l-a numit pe Zia Yusuf, fost președinte al formațiunii, responsabil cu politica.
Deși Reform UK are actualmente doar patru parlamentari din 650, Farage s-a arătat convins că poate înfrânge Partidul Laburist și conservatorii, mizând pe posibila fracturare a taberei laburiste după demisia vicepremierului Angela Rayner. El a estimat că următoarele alegeri ar putea avea loc în 2027, dar a subliniat că partidul său ar putea deveni o forță semnificativă mult mai repede, pe baza rezultatelor obținute la alegerile locale din acest an. Sprijinul i-a venit și printr-o nouă desertare din rândul conservatorilor: Nadine Dorries, fost ministru al culturii, s-a alăturat Reform.
Săptămâna aceasta Farage a vizitat Washingtonul, unde a fost primit de Donald Trump în Biroul Oval. În fața unor politicieni americani, a cerut ca Regatul Unit să oprească ceea ce a descris drept restricții asupra libertății de exprimare, comparând anumite practici cu cele din Coreea de Nord. Farage rămâne o figură polarizantă: lăudat pentru talentul său în conducerea campaniilor, inclusiv pentru succesul de la referendumul din 2016 privind Brexit, și criticat de alții pentru metodele și retorica sa. Sondajele indică posibilitatea unei creșteri a sprijinului pentru Reform până în 2029, deși prognozele politice rămân, ca întotdeauna, supuse modificărilor.
Debatul pe care îl inițiază Farage aduce în prim-plan chestiuni esențiale: cum se împacă securitatea frontierelor cu obligațiile umanitare, unde se stabilește granița între ordine publică și libertăți civile și dacă renunțarea la obiectivele climatice este fezabilă sau periculoasă pe termen lung. Numele lui Zia Yusuf, cifra celor patru parlamentari și posibilitatea alegerilor din 2027 rămân elemente concrete ce pot modela evoluția politică. Reacția electoratului și a partidelor tradiționale la aceste propuneri va hotărî dacă Reform va rămâne o forță marginală sau va deveni un actor influent în politica britanică. Ce părere ai despre planurile anunțate de Farage și despre impactul lor asupra viitorului politic al Marii Britanii?
Deci, credeți că oprirea imigranților pe mare în două săptămâni și schimbările drastice în drepturile omului propuse de Farage sunt chiar realizabile practic fără să încalce obligațiile internaționale ale Marii Britanii și fără să provoace un haos juridic și social major?