Nicușor Dan afirmă că își propune să fie un președinte serios și că România, după o istorie complicată, începe să se ia mai mult în serios, aceasta este esența declarațiilor sale recente, rostite în cadrul discuțiilor cu omologi și investitori, unde a subliniat predictibilitatea și reforme clare la nivel de stat.
Nicușor Dan vorbește despre priorități precum stabilitatea economică, predictibilitatea pentru investitori și o funcționare mai responsabilă a instituțiilor. Vorbește din experiența de primar și consideră că reformele trebuie realizate valorificând părțile bune ale sistemului, nu negându-l.
Tonul discuțiilor la care face referire include și subiecte economice și europene: îngrijorarea legată de deficit, participarea României la proiecte comune de apărare și, indirect, modul în care autoritățile gestionează relațiile cu investitorii străini. În comparație, imaginea pe care o proiectează este una în care promisiunile devin termene, iar termenele se transformă în decizii, o abordare care sună bine pe hârtie și, dacă funcționează, și pentru mediul de afaceri. De remarcat este și reiterarea ideii de responsabilitate: nu dorește doar să declare intenții, ci să instituționalizeze seriozitatea în procese.
O idee concretă din discurs este respingerea întârzierilor cronice: răspunsuri la solicitări economice în trei săptămâni versus amânări de ani. Alte repere sunt angajamentele privind reducerea deficitului și participarea la eforturi europene de apărare, aspecte cu implicații bugetare și politico-diplomatice certe. Dincolo de retorică, rămâne întrebarea cât din această seriozitate se poate transpune rapid în practică, în fața inerției unor proceduri și a intereselor vechi.
Președintele detaliază ce înțelege prin seriozitate: nu e doar vorbărie, ci acțiuni concrete și termene respectate. Când vorbește despre reducerea deficitului, spune că aceasta trebuie tratată cu seriozitate. Când statul se angajează în eforturi europene de apărare, trebuie să se implice efectiv. Când firmele vin cu intenții de investiții, răspunsul nu trebuie amânat ani la rând, ci oferit rapid, dă exemplul unui răspuns în aproximativ trei săptămâni, nu unul întârziat cu zece ani. Pe scurt, dorește o abordare mai rapidă și mai responsabilă în deciziile publice, pentru a evita blocajele birocratice.
Mesajul despre „sistem” nu e nici alarmist, nici triumfalist. Nicușor Dan recunoaște complexitatea administrației și admite existența unor zone problematice, dar pariază pe identificarea și consolidarea elementelor pozitive ca metodă de reformă. Acest lucru se potrivește cu observațiile sale despre rapiditatea deciziilor: o administrație eficientă trebuie să răspundă clar și la timp pentru a crea predictibilitate.
Întrebat dacă se teme că „sistemul” îl poate învinge și dacă l-a întâlnit, Nicușor Dan spune că s-a confruntat cu el încă din mandatul de primar al Capitalei. A povestit că a colaborat cu sistemul în multiple intervenții și schimburi de informații, dar că nu îl cunoaște în totalitate. A observat și părți nocive care protejează anumite interese, dar vrea să păstreze părțile bune pentru a reforma
Numele Nicușor Dan, sintagma „președinte serios”, termenul de trei săptămâni pentru răspunsuri și referirile la reducerea deficitului sunt elemente concrete repetate de el. Reformele propuse trec prin decizii rapide și prin izolarea părților nocive ale sistemului de cele funcționale. Cum ar arăta, concret, o procedură simplificată pentru aprobarea investițiilor private în România?
țara. Mesajul este pragmatic: recunoaște obstacolele, dar crede că se poate lucra cu componentele funcționale ale aparatului de stat pentru a produce schimbări.
Fii primul care comentează