Prezent: președintele României Nicușor Dan a comentat miercuri incidentul în care forțe poloneze și aeronave NATO au doborât drone rusești care au intrat în spațiul aerian al Poloniei, primul astfel de caz de la începutul conflictului din Ucraina.
De la primele zile ale războiului din Ucraina s-a observat o schimbare a tipului de pericole: nu doar coloane de blindate și rachete, ci și aparate mici, autonome care pot provoca incidente grave. Cazul din Polonia ilustrează cât de rapid s-au adaptat statele NATO la o amenințare diferită, dar în același timp amintește de tensiunile de la granițele noastre estice, care nu sunt o noutate pentru regiune. Conform raportărilor, parlamentul polonez a fost informat că spațiul lor aerian a fost violat de 19 ori; la reacție au participat F-16 poloneze, F-35 olandeze și alte aeronave, fiind doborâte cel puțin patru drone. A fost prima dată de la începutul războiului când drone rusești au fost neutralizate pe teritoriul unui stat NATO, iar acest fapt a provocat consultări imediate în cadrul alianței.
Nicușor Dan a explicat la televiziunea publică că procedura urmată a fost una clasică: a fost activat articolul 4 al Tratatului NATO, care implică consultări între membri, iar România a participat la aceste discuții încă din primele momente. Președintele a subliniat solidaritatea cu Polonia și a asigurat că dialogul în cadrul Alianței va continua. Spre deosebire de incidentele anterioare petrecute pe teritoriul României, când drone au căzut aproape de granița cu Ucraina, de această dată dispozitivele au pătruns zeci de kilometri în interiorul teritoriului polonez, ceea ce nu fusese întâlnit până acum.
Din perspectiva securității naționale, Dan a afirmat că România este la fel de pregătită pentru o situație similară. A menționat atât procedurile NATO, cât și cadrul legislativ național care clarifică lanțul de comandă în caz de încălcare a spațiului aerian. Legea adoptată în luna mai, care permite forțelor armate să doboare drone neautorizate în spațiul aerian românesc, a fost o reacție la mai multe incidente înregistrate de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Acele evenimente generaseră îngrijorări privind securitatea și limitele legale ale reacției militare. Președintele a menționat că Parlamentul și Consiliul Suprem de Apărare a Țării au stabilit deja reguli clare pentru interceptarea dronelor ostile, astfel încât intervenția militară rapidă să fie posibilă atunci când este nevoie.
Pe de altă parte, Dan a plasat evenimentul în contextul mai amplu al necesității europene de consolidare a apărării și al echilibrului din parteneriatul cu Statele Unite. A remarcat că alocările bugetare pentru apărare pot fi nepopulare în raport cu prioritățile sociale, educație, sănătate, dar le-a definit drept costul securității; orice cheltuială pentru apărare e preferabilă în fața situației de război. Fără a exagera, a reafirmat poziția României ca stat membru NATO și capacitatea noastră de a aplica procedurile necesare cu echipamente adecvate, liniștind astfel publicul că nu sunt motive pentru îngrijorare excesivă.
Contextul istoric și legal este relevant: introducerea în mai a unei legi care autorizează doborârea dronelor neautorizate reflectă adaptarea legislației la noi tipuri de amenințări. De la apariția primelor drone militare, regulile au trebuit actualizate, iar România a luat măsuri pentru a permite reacții rapide, în cadru legal clar. În același timp, incidentul din Polonia reamintește că apărarea colectivă rămâne pilonul central al securității europene, iar cooperarea dintre avioane și centrele de comandă din mai multe țări a demonstrat capacitatea NATO de reacție în timp real.
Nicușor Dan a fost clar și în privința solidarității: România stă alături de Polonia și ceilalți aliați. A evidențiat că procedurile și echipamentele sunt pregătite și că instituțiile statului sunt coordonate pentru a răspunde rapid la posibile încălcări ale spațiului aerian. Tonul a fost unul calm și profesionist, fără a minimaliza gravitatea faptului că dronele au pătruns adânc în teritoriul polonez. Situația subliniază, din nou, că amenințările moderne pot fi discrete, dar au potențial de escaladare, ceea ce impune vigilență și dialog permanent între state.
Legea din mai și intervențiile aviatice din Polonia scot în evidență două aspecte practice: pe de o parte necesitatea unor instrumente legale eficiente pentru apărarea spațiului aerian, pe de altă parte importanța interoperabilității între forțele aliate. Astfel de incidente conduc la revizuiri ale tacticilor și procedurilor, dar și la investigații pentru a înțelege cum au fost evitate radarele și sistemele de apărare până în acel punct. Și, așa cum se întâmplă frecvent în domeniul apărării, costul securității impune decizii bugetare nepopulare, dar care pot preveni consecințe mult mai grave.
România rămâne parte a unui mecanism colectiv, articolele tratatelor, regulile stabilite în Parlament și deciziile CSAT definesc astăzi modul de răspuns. Pentru cetățean, asta înseamnă că măsurile nu sunt la întâmplare, ci funcționează pe baza unor proceduri clare. Exemple concrete din text: activarea articolului 4 NATO pentru consultări, raportarea a 19 încălcări ale spațiului aerian polonez, implicarea F-16 și F-35, legea din mai privind doborârea dronelor. Cum pot astfel de informații să modeleze percepția publică și deciziile politice pe termen lung?
da, mă uit la treaba asta și… sincer, nu m-a surprins prea mult. dronele astea mici au devenit problema din ultimele luni, nu doar la noi, la polonia — sunt greu de detectat, zboară jos, se pierd pe fundalul ăla electronic. și da, faptul că au pătruns zeci de km e serios, nu e joacă. procedurile NATO (articolul 4 etc) sunt utile dar nu rezolvă chestia tehnică: radarul vechi n-o să le vadă, trebuie sisteme dedicate anti-drone, jammer-e bune, RWR actualizat, chestii pe care ni le permitem greu din bugetul ăsta mic. legea din mai e ok, dă cadrul legal, dar ce faci când ai un operator necunoscut, non-stat? cine plătește daunele dacă cade pe o casă? asta e mai complicat. și apropo, interoperabilitatea e cheia: F-16, F-35, centre de comandă care vorbesc între ele în timp real — asta a făcut diferența în polonia. România zice că e pregătită, sper, dar pregătirea înseamnă și exerciții reale, nu doar hârtie. soluții practice: mai multe radare cu bandă mică, drone anti-drone la frontieră, acorduri rapide pt interceptare cu vecinii; și investiții în partea de cibernetică, că multe din astea se coordonează prin linkuri. în fine, nu panică, dar fii atent: costul securității e real, și da, o să ne deranjeze la taxe/buget, dar altfel putem ajunge în situații unde deciziile se iau pe fugă. cine știe… poate apar și soluții civile, gen detectoare comerciale bune — eu sper la mai multă transparență din partea autorităților, să ne zică clar ce pot și ce nu pot.