Preşedintele Nicuşor Dan a promulgat o lege care modifică regulile privind camătă: fapta este acum sancţionată cu închisoarea între 6 luni şi 5 ani, iar judecătorii pot confisca atât dobânda, cât şi suma împrumutată. Schimbarea survine după o interpretare recentă a Înaltei Curţi care permitea confiscarea exclusiv a dobânzii, lăsând cămătarii să păstreze „principalul” chiar şi în urma condamnării.
Lupta împotriva cametei are o istorie îndelungată: practica a fost mereu considerată o formă de exploatare, iar legislaţia s-a ajustat constant pentru a proteja victimele vulnerabile. Noua lege modifică art. 351 din Codul penal (Legea nr. 286/2009) şi precizează că, odată stabilită infracţiunea, pot fi confiscate atât suma împrumutată, cât şi dobânda obţinută prin comiterea faptei. În practică, asta înseamnă că bunurile obţinute direct din infracţiune nu mai revin făptuitorului. Textul a fost iniţiat de parlamentarii USR Alexandru Dimitriu şi Stelian Ion, care au explicat că decizia Înaltei Curţi, prin care se putea reţine numai dobânda, crea o incoerenţă: chiar şi condamnat, cămătarul putea recupera suma împrumutată şi astfel nu suporta pe deplin efectele pedepsei.
Reacţiile susţinătorilor legii au fost clare: iniţiatorii susţin că măsura este necesară pentru a descuraja practici care exploatează persoane aflate în dificultate şi pentru a elimina lacunele judiciare care protejau de fapt infractorii. Practic, legea impune confiscarea banilor folosiţi pentru comiterea cametei, nu doar a profitului. Se revine astfel la o abordare penală mai strictă, care consideră camătarii făptuitori încă de la primul împrumut acordat la dobânzi excesive.
Contextul decizional contează: modificarea a intervenit rapid, prin promulgare prezidenţială, şi răspunde unei probleme identificate recent în practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Acea interpretare judiciară, devenită obligatorie, a fost criticată pentru că slăbea efectul sancţiunii şi permitea cămătarilor să recupereze „principalul” după condamnare. Noua reglementare remediază această situaţie printr-o clarificare legislativă privind modalitatea de confiscare a sumelor.
Legea prevede pedepse între şase luni şi cinci ani de închisoare pentru infracţiunea de camătă, caracteristici specifice sancţiunilor penale clasice, şi introduce posibilitatea confiscării atât a sumei împrumutate, cât şi a dobânzii, dacă aceasta face parte din sumele ulterior împrumutate. Decizia legislativă urmăreşte să elimine beneficiile directe ale infracţiunii şi să împiedice recuperarea fondurilor obţinute ilicit.
Modificarea ridică însă întrebări practice: cum vor aplica instanţele noile dispoziţii, cum vor fi identificate şi urmărite sumele împrumutate şi ce impact va avea asupra persoanelor care acordă credite informale, uneori din motive familiale sau comunitare? Rămâne de urmărit cum va influenţa aplicarea noii reguli soluţiile judiciare şi recuperarea bunurilor pentru victime.
Legea promovată de parlamentarii USR şi promulgată de preşedinte îşi propune să elimine o anomalie din practica judiciară şi să întărească protecţia persoanelor vulnerabile. Este o schimbare care vizează atât componenta represivă a dreptului penal, cât şi un efect preventiv asupra practicilor de împrumut abuzive. Urmează să fie observate detaliile procedurale şi rezultatele concrete în dosarele care vor fi soluţionate după intrarea în vigoare a noii dispoziţii.
Legea modifică art. 351 din Codul penal şi introduce confiscarea banilor împrumutaţi, pe lângă dobânda percepută; iniţiativa USR a fost prezentată ca răspuns la o decizie a Înaltei Curţi care permitea anterior doar confiscarea dobânzii. Rămâne de văzut cum se va reflecta această schimbare în dosarele practice şi care vor fi efectele pe termen mediu asupra pieţei creditelor informale în România?
Fii primul care comentează