Există perioade în care politicile locale și alianțele electorale sunt discutate deschis, dar și analizate atent de sondaje: despre scrutinul pentru Primăria Capitalei, despre pozițiile lui Nicușor Dan și Cătălin Drulă și despre cum se schimbă preferințele bucureștenilor pe hârtie. Istoric vorbind, Bucureștiul a fost locul unor confruntări politice care au reconfigurat strategii și parteneriate; astăzi, deciziile luate la centru pot continua să influențeze mult ce se întâmplă la nivelul primăriilor, iar discuțiile despre sprijinul public fac parte din acest ritual.
Președintele Nicușor Dan a lăsat să se înțeleagă, miercuri, la o conferință de presă, că nu îl sprijină pe Cătălin Drulă în competiția pentru Primăria Capitalei, dar a evitat un răspuns categoric „da” sau „nu”. A precizat că se fotografiază cu mai mulți politicieni, nu doar cu deputatul USR, și că urmărește evoluția sondajelor. A adăugat că îl interesează Bucureștiul și că ar prefera un sistem de vot în două tururi, dar contextul politic actual nu permite asta. În cadrul stabilit de clasa politică, a spus el, bucureștenii vor decide la urne. Ce așteaptă de la viitorul primar? Să ordoneze cheltuielile, să pună ordine în urbanism și să dezvolte infrastructura orașului, adică exact aspectele resimțite în trafic și la buget.
Când a fost întrebat direct dacă îl susține pe Cătălin Drulă, Nicușor Dan a preferat să nu ofere un răspuns limpede, sugerând totuși un refuz. A amintit din nou fotografiile: un parlamentar din București i‑a făcut o vizită și s‑au surprins într‑o poză împreună. E o practică frecventă în politică: o imagine nu înseamnă automat un angajament de susținere, dar e suficientă pentru speculații în presă și pe rețele.
Contextul declarațiilor vine după ce, luna trecută, Cătălin Drulă afirma la Digi24 că mizează pe sprijinul lui Nicușor Dan, subliniind totodată că votul bucureștenilor are cea mai mare importanță. Drulă explica că își dorește o susținere pentru momentul în care ar deveni primar, ceea ce pare o viziune pe termen lung: alianțe nu doar pentru campanie, ci pentru realizarea proiectelor. El a reluat și afirmațiile anterioare, referindu‑se la explicația lui Nicușor Dan pentru candidatura la președinție: Dan ar fi spus că poate ajuta mai bine Bucureștiul din postura de președinte, pentru că orașul are nevoie de un partener la centru care să tempereze clientelismul în alocarea bugetelor. Ideea e simplă: fără o presiune politică centrală, fondurile publice pot fi distribuite pe baza simpatiei pentru un partid sau a intereselor locale.
Pe palierul preferințelor măsurate recent de Avangarde, Cătălin Drulă se plasează pe locul trei în București. Sondajul indică că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, candidatul PSD Daniel Băluță ar obține 24% din voturi, urmat de Ciprian Ciucu, candidatul PNL, cu 21%, iar Cătălin Drulă cu 20%. O surpriză pentru unii ar putea fi Anca Alexandrescu, candidata independentă susținută de AUR, care ar aduna 17%. Aceste procente sunt o instantanee a momentului: arată fragmentarea electoratului și faptul că fiecare punct procentual poate conta într‑un eventual tur decisiv.
Numele rostite, declarațiile și procentele prezentate de sondaj scot în prim‑plan teme recurente în dezbaterea publică: cum se conturează alianțele, ce presupune un sprijin public și cât de mult influențează sondajele deciziile politice. Nicușor Dan vorbește despre ordine în cheltuieli și urbanism; Drulă caută suport pentru proiectele sale; sondajele trasează o hartă a pozițiilor actuale. Rămâne de urmărit dacă aceste poziționări vor rămâne doar afirmații de campanie, imagini bine orchestrate, sau se vor transforma în parteneriate reale care să modeleze administrația Capitalei.
Numele Cătălin Drulă apare explicit în discuție, iar sondajul Avangarde îi atribuie 20% în București, semnalând o luptă strânsă cu Daniel Băluță (24%) și Ciprian Ciucu (21%). Care dintre aceste opțiuni credeți că ar aduce cea mai mare ordine în modul de alocare a banilor pentru proiectele capitalei?
Fii primul care comentează