De ani buni vorbim despre evoluția economiei României, de la tranziția postcomunistă la integrarea în UE și valurile crizelor globale, iar acum subiectul revine în prim-plan: declarațiile președintelui Nicușor Dan despre situația economică a țării, măsurile fiscale adoptate și perspectivele pentru anii viitori, făcute în emisiune la Romania TV.
Nicușor Dan afirmă fără ocolișuri că românii sunt mai rău decât erau acum șase luni și că 2026 va fi o perioadă dificilă, dar că din 2027 există speranță pentru redresare. Guvernul și-a propus pentru acest an un deficit de 8, 4% din PIB, puțin mai mic decât cel din 2024, când deficitul a fost de 8, 65% din PIB. Pentru a micșora gaura bugetară au fost luate măsuri precum majorarea TVA, ajustări ale unor alte taxe, liberalizarea pieței de energie și un plan de reducere a cheltuielilor publice. Pe termen scurt, aceste intervenții au fost prezentate de președinte ca fiind necesare pentru a evita un scenariu mai grav pe piețele financiare; alternativele ar fi fost retrageri de finanțare sau costuri mult mai mari ale împrumuturilor, cu riscul de a intra într-un cerc vicios al accelerației inflației.
Prețul acestor corecții se vede deja în viața de zi cu zi: inflația anuală din octombrie 2025 a fost de 9, 8%, ceea ce a redus puterea de cumpărare și a erodat economiile și investițiile; în termeni reali, salariile au scăzut. Nicușor Dan a explicat că, fără aceste măsuri, România ar fi putut înregistra rate mult mai mari ale inflației, el a sugerat că situația ar fi putut escalada spre 20–30%, iar această justificare a stat la baza intervențiilor fiscale.
Efectele schimbărilor sunt vizibile imediat: de la 1 ianuarie 2026 va intra în vigoare o taxă pe proprietate majorată, iar în vara anului trecut TVA a crescut de la 19% la 21%, mișcare care a alimentat scumpirile. În consecință, mediul de afaceri a resimțit incertitudine: companiile amână angajări și investiții până când perspectiva fiscală devine mai clară. Pe termen mediu, președintele rămâne optimist că din 2027 economia poate reveni pe un trend pozitiv, bazat pe oportunitățile structurale ale României, chiar dacă 2026 va fi dificil.
Discuția pune în lumină câteva teme mai largi: echilibrul între stabilitatea macroeconomică și impactul imediat asupra cetățeanului; costul politicilor de ajustare fiscală în termeni sociali; și modul în care deciziile de politică economică sunt percepute pe piața financiară. Exemplele din text ne ajută să înțelegem mai bine: cifra de 8, 4% din PIB pentru deficit, inflația de 9, 8% în octombrie 2025, creșterea TVA la 21% și majorarea impozitului pe proprietate de la 1 ianuarie 2026, date utile pentru oricine urmărește cum se reflectă măsurile publice în bugetul personal. Cum se vor resimți aceste schimbări la nivel de familie sau firmă depinde de mixul de politici viitoare și de evoluția piețelor financiare în anii ce urmează.
Nicușor Dan a menționat și un factor cauzal: finanțările din partea fondurilor de investiții și a băncilor au impus, practic, o corecție, fie prin retrageri, fie prin costuri mai mari; asta a determinat guvernul să acționeze pentru a nu pierde accesul la finanțare. Această logică a restrângerii temporare în schimbul stabilității pe termen lung e cunoscută din gestionarea crizelor: sacrificii prezente pentru a evita scenarii mult mai grave pe termen scurt. Rămâne însă întrebarea cât din povara ajustării revine categoriilor vulnerabile și cât ar fi putut fi realizat prin alternative mai puțin dure social.
Analiza lui Dan scoate în evidență și o lecție practică: cifrele macro, deficit, inflație, TVA, nu sunt doar statistici, ci se traduc direct în prețuri, salarii și decizii de afaceri. Comunicarea explicită a acestor legături și măsurile de compensare socială pot atenua efectele imediate. Până când economia își revine, rămâne important ca publicul să urmărească date concrete precum cele menționate mai sus și să evalueze, pe baza lor, impactul asupra cheltuielilor sau investițiilor proprii.
Nicușor Dan a indicat 2027 ca anul în care ar putea începe redresarea. Creșterea economică anticipată pentru acel an depinde de mai mulți factori: evoluția inflației, costul finanțării externe, eficiența reducerii cheltuielilor publice și ritmul investițiilor private. Dacă indicatorii se aliniază, deficitul controlat, inflație în scădere, reluarea investițiilor, atunci estimarea poate deveni plauzibilă. Rămâne un exercițiu de monitorizare: fiecare procent din TVA sau fiecare zecime de punct procentual din inflație schimbă semnificativ impactul asupra bugetelor familiale.
Vrei să afli cum te afectează concret creșterea TVA la 21% sau majorarea impozitului pe proprietate în 2026? Care ar fi pașii practici pe care i-ai putea urma pentru a-ți proteja economiile sau planurile de investiții în acest context?
Fii primul care comentează