Sunt momente când trecutul bate la ușă ca să ne reamintească cine suntem, iar Serbările Naționale de la Țebea din 2025 au fost unul dintre ele: președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj despre moștenirea lui Avram Iancu și despre poziția României față de criza din Ucraina, mesaj prezentat la eveniment de Mihai Şomordolea, consilier de stat în Departamentul Securității Naționale.
Avram Iancu a devenit, potrivit președintelui, un simbol al luptei pentru afirmarea identității naționale, iar la Țebea, la comemorările dedicate „Crăișorului Munților”, se strâng oameni din întreaga țară pentru a-i cinsti memoria. E un obicei care unește generații: bunici, părinți și tineri se întâlnesc acolo, iar tradițiile par a funcționa ca un fir ce leagă trecutul de prezent. Nicușor Dan a subliniat că aceste momente nu sunt doar ceremonii formale; ele servesc și ca punct de referință pentru consolidarea unei identități naționale care, în opinia sa, trebuie să stea la baza modernizării și întăririi democratice, în calitatea României de membru al Uniunii Europene și al NATO.
Mesajul a accentuat că idealurile lui Avram Iancu nu sunt doar lecții de manual, ci rămân actuale și azi, într-o lume în care diviziunile etnice și sociale persistă. Președintele a conectat în mod constant figura istorică cu provocările contemporane: curajul de a apăra drepturile, libertatea și demnitatea fiecăruia sunt prezentate ca virtuți ce trebuie păstrate și promovate. A amintit, de asemenea, despre conflictul din Ucraina, ca o realitate ce influențează securitatea regională: invazia declanșată de Federația Rusă este văzută ca o amenințare la adresa stabilității globale, iar România, conform mesajului, trebuie să se poziționeze ca susținător al poporului ucrainean și ca partener responsabil în cooperarea cu aliații europeni și Statele Unite.
Tonul mesajului a combinat omagiul istoric cu grija pentru prezent: păstrarea memoriei lui Avram Iancu este prezentată nu doar ca un act de respect, ci ca o obligație civică care ne cheamă la acțiuni concrete. Nicușor Dan a insistat pe valori precum solidaritatea, toleranța și încrederea în viitor; valori pe care le consideră fundații pentru o Românie modernă, puternică și respectată pe plan internațional. Prezența numeroasă la serbări a fost interpretată ca dovadă că legătura între generații rămâne vie și că atașamentul pentru valorile naționale poate susține parcursul democratic al țării.
Mesajul a fost citit public de Mihai Şomordolea, secretarul CSAT, iar această modalitate de transmitere a subliniat și caracterul instituțional al comunicării. Comentariile președintelui au făcut trecerea de la evocarea unei personalități istorice la un apel la acțiune politică și diplomatică, în sensul menținerii unei poziții ferme în fața amenințărilor la adresa securității regionale.
Moștenirea lui Avram Iancu apare în discursul oficial ca un model ce inspiră apărarea drepturilor și demnității individuale. Mesajul reamintește că trecutul nu trebuie redus la o poveste frumoasă, ci folosit ca reper pentru decizii prezente: promovarea toleranței interne, cooperarea cu partenerii externi și susținerea țărilor afectate de agresiuni sunt date ca exemple concrete de pași de urmat.
Nicușor Dan a folosit Țebea 2025 pentru a evidenția legătura dintre comemorare și responsabilitate politică. A subliniat că România are datoria să rămână un aliat activ în fața crizelor regionale și să-și construiască legitimarea internă pe valori care mențin societatea unită. Astfel, memoria lui Avram Iancu devine o referință pentru modele de comportament public: curaj civic, solidaritate și angajament pentru democrație.
Mesajul oferă și o lecție practică: amintirea eroilor nu trebuie să rămână la nivel simbolic, ci să se transforme în politici și atitudini ce întăresc statul de drept și cooperarea internațională. Asta înseamnă că referințele la avangarda istorică trebuie însoțite de decizii și de aliniere clară cu partenerii europeni și nord-atlantici, în special în contextul tensiunilor la frontierele noastre.
Numele Avram Iancu, repetat de mai multe ori în discurs, rămâne un reper cultural și politic, iar numărul mare al participanților la Țebea reflectă interesul public pentru astfel de comemorări. Mesajul lui Nicușor Dan pune în paralel evocarea istorică și situația geopolitică actuală, sugerând că valorile naționale pot și trebuie folosite în slujba securității regionale.
Mesajul a fost semnat de șeful statului și prezentat de Mihai Şomordolea; editorul articolului este I.B. Ce rămâne în memorie după astfel de discursuri este ideea că trecutul și prezentul comunică permanent, iar valorificarea acestui fapt pentru întărirea solidarității interne și a cooperării externe poate fi o strategie pragmatică. Credeți că omagiile istorice precum cele de la Țebea pot influența deciziile politice privind securitatea și politica externă?
Țebea 2025: patriotism soft, dar nu îl hrănește pe Putin.
Interesant, nu m-aș fi gândit că Țebea poate fi folosit ca „scenă” și pentru mesaje de politică externă. Mi se pare ok să onorăm memoria, dar parcă uneori se amestecă lucruri: comemorarea e emoție, nu neapărat discurs geopolitic.
Și totuși, e logic: când vorbești de curaj și demnitate, poți trage linie spre ce facem azi cu Ucraina. Problema e cine decide ce înseamnă „solidaritate” în practică. Asta cu alinierea la UE/NATO sună bine, dar implică și costuri — militare, economice, și chiar sociale (refugiați, sancțiuni etc).
Nu știu, aș vrea mai multe detalii concrete: ce pași propune administrația în afară de vorbe frumoase? sunt planuri clare? finanțare? programe educaționale care chiar să lege istoria de civism real? că altfel rămâne doar retorică.
Totuși, e fain că vin oameni de toate vârstele. În anii ’90 nu era așa, deci ceva funcționează. Poate se poate folosi memoria ca bază pentru cursuri în licee, proiecte locale, schimburi cu Ucraina (cultural, educațional) — chestii practice, nu doar declarații la microfon.
ps: Mihai Şomordolea citind mesajul e iar chestie instituțională; dar sincer, mi-ar plăcea să aud idei concrete despre cum protejăm oamenii aici, nu doar „suntem alături”. vezi să nu rămână doar slogan.