Biserica din Palatul Cotroceni a marcat marți hramul, închinându-se Sfinților Mari Mucenici Serghie și Vah, iar la ceremonie a participat și președintele Nicușor Dan. Evenimentul s-a desfășurat în incinta ansamblului Cotroceni, un loc cu o istorie complexă care, în ultimele decenii, a redevenit un punct de întâlnire între instituție și comunitatea locală.
De la început, atmosfera a fost caldă și primitoare: Nicușor Dan i-a apreciat pe părinții slujitori pentru activitatea lor și le-a mulțumit celor implicați în viața parohială. El a punctat că acest spațiu, cu o istorie destul de zbuciumată, a fost readus la viață de oameni care au investit muncă și grijă, astfel încât acum poate constitui un motiv de mândrie. Mesajul său a fost clar și direct: biserica din ansamblul Cotroceni este un loc pentru oameni, nu un loc care privește de sus comunitatea. A mai declarat că va continua să participe la slujbele oficiate aici, semnalând intenția de a fi prezent la evenimente religioase ale instituției prezidențiale.
Ierarhul prezent la slujbă, PS Varlaam, a vorbit despre sensul spiritual al unui hram: sărbătoarea unei biserici reprezintă nucleul unei comunități, iar existența unei biserici sau a unui paraclis într-o instituție este o binecuvântare. El a explicat că slujbele și rugăciunile cer înțelepciune, răbdare și discernământ celor care iau decizii în numele comunităților, fie că este vorba de spitale, școli sau instituții publice. Astfel, dimensiunea religioasă a locului devine un sprijin moral pentru activitatea administrativă și socială.
Evenimentul reflectă o tendință remarcată în societatea românească: legătura permanentă dintre lăcașele de cult și viața publică, fie prin manifestări religioase la care participă oficiali, fie prin prezența unor biserici în clădiri instituționale. La Cotroceni, istoria clădirii, utilizată alternativ ca reședință și sediu oficial, adaugă semnificație faptului că aici se țin slujbe și se păstrează tradițiile liturgice. Prezența președintelui la hram poate fi interpretată ca un gest de normalizare a dialogului între instituții și comunitate, dar și ca o reafirmare a rolului credinței în viața publică.
PS Varlaam a subliniat că slujba aduce binecuvântare nu doar oamenilor, ci și instituțiilor care beneficiază de un spațiu sacru intern, unde se săvârșește Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. Mesajul său a fost axat pe responsabilitate: rugăciunea și slujba susțin deciziile luate în beneficiul comunității, oferind un cadru spiritual pentru liderii care gestionează aspecte esențiale precum sănătatea și educația.
Pe scurt, prezența unui oficial de rang înalt la o slujbă religioasă la Cotroceni arată cum simbolurile istorice și spirituale se împletesc cu viața politică. Acest amestec nu este neapărat nou în România; multe instituții păstrează în continuare mici spații de cult, iar astfel de momente reamintesc legătura strânsă dintre ritual, comunitate și responsabilitate publică. Există nume concrete în relatare: Nicușor Dan, PS Varlaam, hramul Sfinților Serghie și Vah, locul, ansamblul Cotroceni, și gesturi: felicitările adresate preoților și enoriașilor, promisiunea de a participa la viitoare slujbe. Ce relevă toate acestea despre rolul simbolurilor religioase în viața publică românească și cât de importante sunt astfel de gesturi pentru încrederea dintre instituții și cetățeni?
Fii primul care comentează