Nicușor Dan la Palatul Cotroceni: evaluare sinceră privind corupția, educația, sănătatea și economia

Pe marginea spațiului public, el a criticat obiceiul politicienilor de a extrage câteva adevăruri și de a le transforma în slogane repetate până devin strigăte; aceasta poluează dezbaterea și blochează soluții constructive. De aceea a lansat o invitație la calm și la ascultare: să coborâm tonul, să discutăm echilibrat, să căutăm puncte comune dincolo de zgomot. A încheiat vorbind despre solidaritatea internă, responsabilitatea față de copii și importanța păstrării memoriei celor pomeniți, urând apoi La mulți ani României și românilor.
Despre educație, mesajul a fost dublu: există zone de excelență, elevi și profesori valoroși, dar ansamblul sistemului rămâne slab spre foarte slab, o carență care va pune presiune pe viitorul pieței muncii și al inovării. În sănătate, diagnosticul este la fel de rezervat: resursele au fost direcționate, însă rezultatele sunt departe de potențialul pe care l‑ar fi putut atinge banii investiți. Totuși, Nicușor Dan a remarcat apariția primelor corpuri noi de spital finanțate prin PNRR, un semn tehnic că anumite proiecte majore încep să prindă contur, deși impactul lor va fi vizibil în timp.
Cifra de aproximativ 100 de miliarde de euro obținută prin calitatea de membru UE este invocată frecvent în discuțiile despre modul în care România își folosește resursele. Legătura dintre fonduri europene, proiecte precum PNRR, infrastructură (500 km de drumuri) și provocările din educație sau sănătate scoate în evidență o dilemă practică: banii există, dar coordonarea, transparența și politicile coerente fac diferența între investiții care schimbă viața oamenilor și sume care trec prin sisteme greoaie. Cum credeți că ar trebui prioritizate investițiile publice pentru a transforma aceste resurse în beneficii vizibile pentru cei plecați și pentru cei rămași?
Nicușor Dan a reiterat că România rămâne afectată de corupție și că cetățenii au motive să considere că nu se vede o voință reală a statului de a combate fenomenul; nemulțumirea publică crește când persoane cu comportamente corupte apar la televizor și predică lecții de moralitate. În același timp, a subliniat că situația este mai bună decât acum două decenii: corupția s‑a diminuat în anumite domenii, ceea ce a permis anumite progrese, chiar dacă pagubele acumulate au tras țara înapoi și au făcut ca nivelul de trai să fie mai scăzut decât ar fi fost posibil. A punctat o nuanță importantă pentru percepția publică: trăim mai prost decât anul trecut, dar mai bine decât în urmă cu 20 de ani și, pe alocuri, mai bine decât în câteva state vecine, ceea ce impune o abordare echilibrată a așteptărilor.
La recepția de Ziua Națională organizată la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a făcut un bilanț onest al situației din țară, abordând corupția, educația, sănătatea, economia și democrația, într-un registru care îmbină reflecții istorice cu dileme foarte actuale. A evocat tranziția post‑1989 și integrarea în Uniunea Europeană, menționând și disputa legată de Schengen, astfel încât analiza nu rămâne la critici de moment, ci se înscrie în parcursul României din ultimii douăzeci‑trei de ani. Tonalitatea a fost directă, uneori tăioasă, dar și pragmatică, cu o chemare clară la mai multă luciditate în dezbaterea publică; a existat și o notă ușoară de ironie la adresa politicienilor care reduc teme complexe la slogane facile pentru panourile electorale.
Economia a primit observații mixte: sectorul privat este apreciat pentru dinamism, iar performanța sa a contribuit la dublarea PIB‑ului în zece ani, însă există un deficit comercial important și lipsa unei politici economice coerente. În pofida acestor probleme, autoritățile ar fi păstrat calendarul pentru aderarea la OCDE, un obiectiv care, dacă va fi atins, ar aduce recunoaștere și presiuni pentru reforme structurale. Ca repere, președintele a spus că România a primit aproximativ 100 de miliarde de euro ca membru al Uniunii Europene, dar și că vocea țării nu a fost întotdeauna luată în seamă în decizii precum cele privind Schengen.
Un alt punct important din discurs a fost migrația: în jur de cinci milioane de români au părăsit țara, fie din rațiuni materiale, fie pentru că s‑au simțit nedreptățiți. Acești oameni reprezintă, pe de o parte, o pierdere pentru piața internă, iar pe de altă parte, un potențial uriaș dacă se construiește o relație corectă și durabilă cu diaspora. În administrație, diagnosticul a fost cel al unei structuri adesea depășite, care a risipit timp și bani în procesul de digitalizare, chiar dacă în ultimii cinci ani s‑au construit circa 500 de kilometri de autostradă și drum expres, o realizare concretă în materie de infrastructură.
Pe tema democrației, el a amintit anularea scrutinului prezidențial de anul trecut și consecințele acestei decizii: un semn de întrebare pentru cetățeni și în relațiile cu partenerii externi. A atras atenția că există numeroase indicii privind influențe ilegale asupra alegerilor și o campanie de dezinformare și manipulare derulată de Rusia în ultimul deceniu, dar a remarcat că nu există încă un raport complet care să lămurească toate evenimentele de anul trecut. Această constatare indică necesitatea unui demers mai amplu de clarificare și asumare a responsabilităților, chiar dacă subiectul rămâne sensibil și complicat.