Economia României și discuțiile privind deficitul bugetar au revenit în prim-plan după declarațiile președintelui Nicușor Dan la Timișoara, ocazie cu participarea sa la Timișoara Cities Summit 2025. Analiștii locali, agențiile de rating și Fondul Monetar Internațional oferă estimări similare, dar specialiștii atrag atenția că realizarea obiectivelor pe termen scurt nu este simplă și va implica costuri.
De când finanțele publice au devenit un subiect central pentru guvernare și evaluările de rating, propunerea de reducere a deficitului cu câteva puncte procentuale din PIB a generat dezbateri intense. Experiența recentă arată că planurile ambițioase de consolidare fiscală se izbește frecvent de limitările economice și politice. Nicușor Dan a afirmat că pentru 2026 deficitul este estimat la 6, 5% din PIB, iar autoritățile vizează reducerea către 6%. El a menționat că agențiile de rating au confirmat direcția, sugerând că ținta este credibilă.
Perspectivele experților aduc însă nuanțe importante. Profesorul Aurelian Dochia a opinat că reducerea deficitului cu două puncte procentuale din PIB într-un interval scurt este, practic, imposibilă. Declarația reflectă dificultatea de a implementa ajustări fiscale rapide fără a afecta creșterea economică sau serviciile publice. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, consideră că un deficit sub 7% ar putea fi fezabil, dar doar prin măsuri care implică noi taxe și ceea ce el numește “reprimare financiară”. Tradus pentru publicul larg, aceasta înseamnă fie majorări de venituri fiscale, fie tehnici contabile și reglementări care restricționează accesul la lichidități, opțiuni care au costuri sociale și economice.
Datele externe susțin estimări comparabile. Moody’s, agenția de rating care păstrează pentru România un rating peste nivel speculativ, dar cu perspectivă negativă, a anticipat un deficit de 6, 1% pentru 2026. IMF, în ultimele consultări din București, a propus o valoare similară pentru 2026, fără proiecții pentru anul curent. În planul de consolidare pe șapte ani, autoritățile mizează pe un deficit ESA de 6, 4% în 2026, însă Comisia Europeană urmărește în special evoluția cheltuielilor primare nete, un indicator mai complex care ajustează deficitul pentru factorii macroeconomici și oferă o imagine asupra sustenabilității pe termen mediu a politicii fiscale.
Practic, cifrele convergează în jurul unui interval de 6–7% din PIB pentru 2026, dar diferențele de nuanță sunt semnificative: contează dacă reducerea va fi realizată prin diminuarea eficientă a cheltuielilor sau prin presiuni fiscale și ajustări financiare. Opțiunea de politică va influența dinamica creșterii economice, investițiile și percepția piețelor financiare. Totodată, evaluările agențiilor și ale FMI pot modela costurile de împrumut și încrederea investitorilor, deci nu sunt simple cifre teoretice.
Partea finală a discuției se referă la indicatorii utilizați de instituțiile internaționale pentru evaluare. Comisia Europeană pune accent pe cheltuielile primare nete, ceea ce complică planificarea: nu este suficient să reduci deficitul nominal; trebuie gestionate și componentele structurale care influențează traiectoria pe termen mediu. Aceasta explică de ce specialiștii avertizează că simpla enunțare a unui procent nu garantează atingerea obiectivului fără politici clare și realizabile.
Moody’s, IMF și estimările guvernamentale vorbesc despre valori apropiate, însă mecanismele de atingere a lor și costurile asociate rămân subiecte de dispută. Mixul de măsuri, reforme bugetare, taxe noi sau ajustări contabile, va determina efectele asupra economiei reale. Implementarea practică va depinde de negocierile politice, de disciplina administrativă și de reacția piețelor.
Planul pe 7 ani și estimările pentru 2026 vizează o țintă concretă: 6, 4% (ESA) în programul guvernamental, cu ecarturi publice de 6–6, 5%. Aceasta implică că orice abatere va fi monitorizată îndeaproape de agențiile de rating și instituțiile europene. Promisiunile sunt ușor de formulat; aplicarea lor rămâne o provocare. Cei mai potriviți pași pe care i-ar putea urma autoritățile pentru a atinge aceste niveluri fără a afecta investițiile și viața de zi cu zi?
Fii primul care comentează