Politica românească pare din nou la masă: Nicușor Dan vorbește despre cum funcționează Coaliția la București, despre rectificarea bugetară pregătită de ministerul Finanțelor și despre reforma administrației publice locale. Istoria noastră recentă arată că negocierile politice au mereu componenta umană, oameni diferiți, agende diferite, și de aceea fiecare rundă de discuții amintește de compromisurile care au ținut sau au zdruncinat guvernele din trecut.
Președintele a spus că, deocamdată, Coaliția „funcționează”, deși există nemulțumiri firești între partide, pentru că la masa negocierilor stau oameni diferiți. Mesajul său a fost să se vorbească mai puțin despre demisii și mai mult despre măsurile concrete adoptate în primele trei luni de guvernare, pe care le descrie ca fiind luate prin consens. A precizat că discuțiile, inclusiv cele privind reforma administrației locale, sunt absolut civilizate și așezate, adică negocieri la nivel înalt, cu critici interne din partea membrilor de partid, dar cu liderii angajați într-un dialog productiv.
Cea mai importantă provocare imediată, potrivit președintelui, este rectificarea bugetară pe care Finanțele urmează să o publice luni. Nicușor Dan a subliniat că rectificarea e semnalul pe care România trebuie să-l trimită creditorilor și piețelor: că suntem serioși și orientați spre stabilitate. Suma pe care a menționat-o pentru rectificare este de 25 de miliarde de lei. Practic, în martie statul pornea cu un deficit „pe hârtie” de 7% din PIB; realitatea a impus să fie recunoscute anumite cheltuieli care până atunci nu figurau oficial. Noua rectificare va muta deficitul la aproximativ 8, 4% din PIB, iar cei 25 de miliarde acoperă cheltuieli care să asigure funcționarea normală a statului. În mare parte, a spus președintele, înțelegerea dintre partidele de guvernare privind sumele este realizată; rămân de stabilit doar alocări mai mici pentru anumite instituții.
Pe partea fiscală, Nicușor Dan a apreciat că măsurile luate până acum oferă o bază de stabilitate pentru 2026, deși mai sunt necesare reforme suplimentare. A menționat că evaluările agențiilor de rating, care încă recomandă investițiile, sunt un factor important pentru încrederea externă. A subliniat că speră ca viitoarele reforme să nu însemne creșteri de taxe. Când a fost întrebat despre o eventuală majorare a TVA, a spus clar că nu s-a pus problema.
Referitor la reforma administrației, președintele a reiterat că discuțiile între formațiunile din Coaliție sunt calme și constructive, fără a oferi cifre concrete despre reducerea numărului de posturi sau alte detalii financiare. A explicat că cetățenii observă și resimt un aparat administrativ, atât central cât și local, în care există poziții în plus; cum se va realiza rearanjarea și în cât timp instituțiile vor funcționa eficient sunt subiecte de negociere între partide. Există opinii diferite, dar la nivelul liderilor negocierile sunt așezate, chiar dacă apar critici la nivel de bază de partid.
Nicușor Dan pune accent pe consistență: rectificarea de 25 de miliarde de lei și proiectul legii bugetului pe care Guvernul îl va face în noiembrie sunt instrumente prin care se va arăta că direcția este una de stabilitate. Ritmul e influențat și de faptul că guvernul are doar trei luni de la instalare, dar, spune el, partenerii consideră că s-a reușit stabilizarea în acest interval scurt.
Reforma administrației locale rămâne un proces aflat pe masă, cu negocieri tehnice despre câte posturi vor fi eliminate sau reorganizate și cum se va asigura funcționalitatea instituțiilor. Detaliile fine ale sumelor rămân încă de pus la punct, dar tonul negocierilor este unul de dialog rațional, nu isterie politică.
Rectificarea bugetară de 25 de miliarde de lei, menționată de Nicușor Dan, va fi testul imediat pentru credibilitatea guvernului în fața piețelor și a agențiilor de rating. Stabilitatea financiară pentru 2026 depinde de implementarea acestor măsuri și de continuarea reformelor, preferabil fără creșteri de taxe. Reforma administrației locale va cere decizii concrete privind posturile în exces și mecanisme clare pentru ca instituțiile să funcționeze eficient.
Noul context ne readuce în minte câteva exemple concrete: rectificarea care urmează, proiectul legii bugetului din noiembrie, cele trei luni de guvernare menționate de Nicușor Dan și suma de 25 de miliarde de lei. Ce părere ai: crezi că negocierile „așezate” la nivel de lideri vor fi suficiente pentru a transforma aceste planuri în rezultate vizibile pentru cetățeni?
Fii primul care comentează