Netanyahu dezvăluie condițiile surpriză pentru retragerea trupelor din Liban: ce înseamnă „Israelul este gata”

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că este dispus să reducă treptat prezenţa militară a Israelului în sudul Libanului, dacă guvernul de la Beirut reuşeşte să pună în aplicare un plan clar de dezarmare a grupării Hezbollah. Declaraţia a fost făcută într-un comunicat în care Netanyahu afirmă că Israelul va sprijini eforturile libaneze de dezarmare şi va colabora pentru un climat mai sigur şi mai stabil, recunoscând totodată că decizia guvernului libanez reprezintă un pas important.

Premierul a explicat că, în cazul în care planul libanez va fi dus la bun sfârşit, Israelul este gata să iniţieze măsuri reciproce, în special o reducere progresivă a forţelor sale, coordonată cu un mecanism de securitate condus de Statele Unite. Informaţia a fost preluată de AFP şi relatată de news.ro.

Contextul este următorul: pe 27 noiembrie a fost semnat un armistiţiu mediat de Statele Unite, care a pus capăt unui an de confruntări între Israel şi Hezbollah, inclusiv două luni de ostilităţi deschise. Acordul prevede că în sudul Libanului, la graniţa cu Israelul, vor opera doar armata libaneză şi forţa de pace a ONU, excluzând prezenţa atât a Hezbollah, cât şi a forţelor israeliene. Chiar şi aşa, Israelul a continuat să atace ţinte pe teritoriul libanez, spunând că vizează infrastructura Hezbollah, şi menţine trupe în cinci poziţii considerate strategice.

Luna aceasta, guvernul libanez a cerut armatei să întocmească un plan pentru dezarmarea Hezbollah până la sfârşitul anului. Emisarul american Tom Barrack a remarcat la 18 august, din Beirut, că aceasta reprezintă un prim pas şi a subliniat că acum este rândul Israelului să îşi îndeplinească partea pentru implementarea armistiţiului. Cam ca într-un meci în care ambii jucători trebuie să scoată mingea de pe teren ca să poată relua jocul, doar că aici mingea e vorba de arme şi securitate regională.

Războiul a lăsat Hezbollah slăbit: o parte din arsenal e distrusă, conducerea a fost afectată, iar influenţa mişcării în viaţa politică libaneză, unde a avut un rol dominant ani la rând, a scăzut. Totuşi, Hezbollah, singura facţiune libaneză autorizată să păstreze arme după războiul civil din 1975–1990, a respins decizia guvernului de a o dezarma, ceea ce complică implementarea oricărui plan.

Un alt punct cheie e mandatul forţei de menţinere a păcii a ONU în sudul Libanului, Finul, care funcţionează ca zonă tampon între Israel şi Liban din martie 1978. Consiliul de Securitate urmează să voteze o posibilă prelungire cu un an a acestui mandat. Franţa şi Libanul susţin prelungirea, în timp ce Statele Unite şi Israelul se opun, deci rezultatul votului va fi important pentru perspectivă.

Cum crezi că ar trebui gestionat echilibrul între nevoia de securitate şi suveranitatea Libanului într-un astfel de proces de dezarmare?