Myanmar revine la urne sub supravegherea juntei militare care a preluat controlul în 2021, după lovitura de stat ce a schimbat traseul politic al țării. Presa de stat prezintă scrutinul ca pe o șansă de schimbare și reconstrucție, în timp ce contrastul cu trecutul apropiat, perioade de guvernare civilă, sancțiuni internaționale și tensiuni etnice, rămâne evident. De la reîntoarcerea armatei la putere și până la dizolvarea partidelor pro-democrație, scena politică s-a transformat într-un spațiu în care votul se suprapune cu controlul instituțional și securitar.
Autoritățile și mass-media de stat afirmă că alegerile vor deschide o nouă etapă pentru Myanmar, schimbând narațiunea țării din una a conflictelor și crizelor într-una axată pe pace și refacere economică. Totuși, această versiune întâmpină o opoziție puternică la nivel internațional: Organizația Națiunilor Unite, unele state occidentale și organizații pentru drepturile omului pun la îndoială legitimitatea procesului electoral. Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a avertizat că scrutinul are loc într-un climat marcat de violență și represiune și că lipsesc condițiile necesare pentru libertatea de exprimare, de asociere și a dreptului la întrunire pașnică, elemente esențiale pentru o participare substanțială a populației.
În acest context, numeroase formațiuni politice anti-juntă au refuzat participarea, iar fosta lideră civilă Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, rămâne în detenție, după dizolvarea Ligii Naționale pentru Democrație. Alegerile au fost programate în trei etape: prima rundă are loc duminică, iar următoarele două sunt pe 11 și 25 ianuarie, acoperind 265 din cele 330 de zone administrative ale țării. Chiar și așa, autoritățile nu controlează în totalitate toate aceste zone, ceea ce complică organizarea votului și capacitatea cetățenilor de a participa în condiții egale.
Analiștii politici și observatorii atrag atenția că, în aceste circumstanțe, partidul Uniunea Solidarității și Dezvoltării, apropiat armatei și condus de generali retrași, pornește cu un avantaj din perspectiva autorităților. Formațiunea a înscris în jur de o cincime din totalul candidaților, o prezență notabilă care indică influența militară asupra procesului electoral. Comentariile apar pe fondul unei campanii în care opoziția organizată este restrânsă, iar spațiul civic și media sunt puternic limitate, factori ce vor modela atât percepția internă, cât și reacția externă la rezultate.
Alegerile se derulează în trei etape. Programarea pe 11 și 25 ianuarie, acoperirea a 265 din 330 de zone și dizolvarea Ligii Naționale pentru Democrație evidențiază tensiunea dintre procedurile electorale formale și realitatea controlului politic și de securitate. Este un test pentru credibilitatea procesului electoral și pentru capacitatea actorilor interni și externi de a negocia un cadru care să permită o participare reală și o reconstrucție economică. Ce așteptări aveți de la acest scrutin și cum credeți că vor influența rezultatele viitorul politic al Myanmar?
Fii primul care comentează