O relatare despre cumpărări de energie, influenţe externe şi reguli europene: MVM, firma de stat maghiară, îşi menţine interesul pentru preluarea diviziei româneşti a E.ON, dar a anunţat că se retrage temporar din mecanismul FSR din cauza întârzierilor în procedurile româneşti şi a necesităţii de a-şi regla costurile. Să vedem ce s-a întâmplat şi de ce situaţia e mai complexă decât pare la prima vedere.
Mecanismul FSR, introdus de UE în 2023 pentru a detecta subvenţiile venite din afara blocului, impune firmelor care operează sau intenţionează să investească pe piaţa europeană să colecteze şi să declare informaţii despre posibilele contribuţii financiare primite din ţări terţe. În cazul MVM, compania afirmă că nu renunţă definitiv la achiziţie, ci doar amână parcursul FSR până când va exista mai multă claritate în privinţa aprobării investiţiei în România. Motivaţia oficială: procesul de avizare se prelungeşte faţă de estimări, iar MVM doreşte să-şi gestioneze costurile şi resursele până la o decizie finală.
Situaţia rămâne totuşi tensionată în România. Comisia pentru Analiza Investiţiilor Străine Directe din România, CEISD, a dat un aviz negativ şi a înaintat cazul către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, CSAT. CEISD a semnalat declaraţii incomplete şi o origine neclară a fondurilor cu care MVM ar urma să achiziţioneze pachetul majoritar din E.ON Energie Romania. Autorităţile solicită analizarea valorii propuse a tranzacţiei şi verificări privind conformitatea cu regulile UE privitoare la spălarea banilor şi concurenţă.
Potrivit CEISD au apărut şi indicii care sugerează influenţă decisivă, control în umbră sau dependenţă economică efectivă între MVM Grup şi entităţile prin care se dorea achiziţia. Raportul aminteşte relaţii comerciale extinse ale MVM Zrt. cu Gazprom şi Rosatom, companii ruse sancţionate pe plan internaţional, fapt ce indică o dependenţă considerabilă a Ungariei de gazele naturale şi tehnologia nucleară rusească. Aceste conexiuni au fost relevante în evaluarea de risc a autorităţilor române.
MVM a transmis, citată de Ziarul Financiar, că rămâne angajată în tranzacţie şi depune eforturi pentru a obţine aprobările necesare, dar că retragerea temporară din mecanismul FSR reprezintă o măsură de management până când se clarifică partea de avizare FDI. Compania nu a specificat exact cum i-ar afecta mecanismul FSR operaţiunile, menţionând doar că are nevoie de claritate privind calendarul şi rezultatul deciziei referitoare la investiţie.
Cazul readuce în discuţie câteva teme esenţiale: cum gestionează statele tranzacţii transfrontaliere în sectoare sensibile precum energia, ce rol au mecanismele UE de transparenţă şi control al subvenţiilor externe şi în ce măsură dependenţele energetice influenţează evaluarea securităţii naţionale. Legătura MVM cu Gazprom şi Rosatom evidenţiază că relaţiile economice pot transforma o achiziţie aparent comercială într-un dosar cu implicaţii politice şi de securitate.
MVM a anunţat retragerea provizorie din FSR până la clarificarea rezultatului avizului FDI, iar CEISD solicită verificări suplimentare privind declaraţiile, originea fondurilor şi valoarea tranzacţiei, cerând implicarea CSAT. Această situaţie ilustrează cum nume concrete, MVM, E.ON Energie Romania, CEISD, CSAT, şi sume sau termene de aprobare pot influenţa decizii majore în sectorul energetic. Următoarele etape depind de documente, verificări şi de celeritatea cu care autorităţile vor lămuri aspectele semnalate.
Crezi că autorităţile române au procedat corect trimiţând cazul la CSAT sau ar fi trebuit să accepte explicaţiile MVM şi să aprobe tranzacţia mai rapid?
Fii primul care comentează