MVM poartă discuții cu Engie și Shell pentru a diversifica sursele de import de gaze ale Ungariei

Această situație a stârnit critici la nivel european: mai multe state membre ale UE au cerut Ungariei și Slovaciei să înceteze importurile de țiței rusesc, argumentând că astfel de achiziții generează venituri care ar putea susține efortul militar al Moscovei în Ucraina. Discuțiile se împletesc cu reacțiile publice ale unor lideri internaționali. De exemplu, fostul președinte american Donald Trump a criticat importurile europene de petrol rus, numindu-le de neînțeles și subliniind că astfel s-ar finanța forțele care amenință Europa. În intervenția sa din 23 septembrie la Națiunile Unite, Trump a afirmat direct că astfel se finanțează războiul împotriva propriilor state, fără a menționa explicit Ungaria.
Ministrul ungar pentru Afaceri Externe și Comerț, Péter Szijjártó, a declarat că acordul cu Engie va fi un pilon semnificativ al securității energetice a Ungariei. În același timp, Shell a încheiat luna trecută un contract pe zece ani cu MVM Group pentru livrarea a aproximativ 200 milioane metri cubi de gaze naturale lichefiate pe an, începând din ianuarie 2026, informație preluată de Agerpres. Astfel de înțelegeri ar trebui să aducă stabilitate în volume și în calendarul livrărilor, aspect important pentru planificarea rețelei și a consumatorilor industriali.
Care este opinia ta despre echilibrul între securitatea energetică și presiunile politice în privința importurilor de energie?
Cu toate acestea, situația rămâne complexă: în practică, Ungaria continuă să importe cantități semnificative de gaze rusești. La finalul lunii august, Péter Szijjártó a menționat că, în primele opt luni ale anului, țara a adus prin conducta Turkish Stream aproape cinci miliarde metri cubi de gaze, un ritm care sugerează că importurile pe această rută ar putea atinge un nivel record pentru anul curent. Pe lângă gazul din Rusia, Ungaria mai importă volume din România și Austria, ceea ce indică un portofoliu mixt de rute și furnizori, dar încă parțial dependent de surse politic sensibile.
Textul evidențiază tensiunea dintre necesitatea garantării alimentării energetice și presiunile politice pentru reducerea legăturilor cu producătorii ruși. Acordul cu Engie și contractul Shell pentru gaze lichefiate oferă alternative și produse complementare la gazul transportat prin conducte, dar nu elimină imediat dependența deja creată prin Turkish Stream. Numele MVM, cifrele referitoare la volume, circa 200 milioane m3 anual din contractul cu Shell și aproape cinci miliarde m3 importate prin Turkish Stream în opt luni, și rutele menționate (Turkish Stream, conexiuni din România și Austria) sunt elementele concrete care descriu realitatea energetică a Ungariei. Evoluția negocierilor și dacă diversificarea va reduce într-adevăr ponderea importurilor rusești rămân de urmărit; schimbările vor depinde de prețuri, infrastructură, termene contractuale și factori geopolitici, nu doar de declarații politice.
Ungaria poartă negocieri pentru a diversifica sursele de gaze, iar la Budapesta au fost recent parafate acorduri comerciale între MVM, compania energetică de stat, și furnizori externi precum Engie și Shell. Semnarea acestor acte reprezintă un pas concret în planul țării de a-și asigura alimentarea cu gaze pe termen mediu și lung, într-un context regional marcat de dependențe istorice și transformări geopolitice.