Proiectul muzeului Holocaustului din centrul Bucureștiului revine în atenția publică: clădirea fostului fabricant de anvelope Banloc-Goodrich, amplasată pe Calea Victoriei, urmează a fi demolată pentru a face loc unei noi construcții care va adăposti, printre altele, un vagon de tren folosit la deportările din timpul pogromului de la Iași. Investiția este evaluată la 54, 2 milioane de euro, din care 17, 7 milioane provin din Fondul de Reziliență și Recuperare susținut de UE.
Istoria imobilului este strâns legată de arhitectura epocii: corpul inițial, proiectat de Octav Doicescu și realizat între 1943 și 1946 în stil Art Deco, a fost construit de antreprenorul Emil Prager. Ulterior, între 1967 și 1968, i s-a adăugat corpul B, cu cinci etaje plus parter, conceput inițial pentru spații de birouri și folosit în timpul regimului comunist de diverse instituții de stat. Din 2004, corpul B nu mai este folosit și s-a degradat considerabil, unele părți ale structurii fiind afectate de cutremurele din 1977, 1986 și 1990. Autoritățile estimează un grad de siguranță structurală între 45 și 55%, motiv pentru care s-a pregătit o decizie de demolare a corpului B, considerat cu risc ridicat de avariere în cazul unui seism major. Corpul A va fi păstrat și supus lucrărilor de remodelare și conversie.
Noua clădire va respecta regimul actual de înălțime și amprenta la sol, adică parter plus șase etaje, dar va utiliza soluții structurale moderne, conforme cu standardele contemporane. După finalizarea lucrărilor și recepție, proprietatea va reveni în domeniul public al statului și va funcționa ca infrastructură esențială pentru Muzeul Național de Istorie a Evreilor și a Holocaustului din România. Proiectul de reconstruire este estimat la trei ani și ar urma să genereze 61 de locuri de muncă permanente și aproximativ 240 de locuri temporare pe durata execuției și a proiectării.
În 2016, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel” a fost desemnat de guvern să coordoneze organizarea muzeului, iar atunci clădirea Banloc-Goodrich a trecut în administrarea institutului. Motivația oficială evidențiază continuitatea istorică: în perioada interbelică, România avea a treia cea mai numeroasă comunitate evreiască din Europa, după Polonia și URSS, reprezentând peste 4% din populație, adică aproximativ 759.000 de persoane; astăzi, comunitatea numără în jur de 5.000 de membri. Expoziția muzeală va include, între altele, vagonul folosit în deportări, un artefact cu puternică încărcătură simbolică pentru memoria colectivă.
Demolarea corpului B intervine pe fondul necesității de consolidare seismică și al unui proiect cultural mai amplu. Pe de o parte, clădirea risca să rămână un exemplu tipic de degradare postindustrială în centrul capitalei; pe de altă parte, proiectul muzeal oferă promisiunea unei funcțiuni publice care onorează memoria și creează un spațiu educațional. Finanțarea parțială din fonduri europene subliniază și dimensiunea regională a inițiativei: un muzeu al Holocaustului susținut de mecanisme de reziliență care vizează proiecte cu impact social și cultural.
Există totuși și întrebări practice: cum se va integra în peisajul Căii Victoriei o construcție modernizată care păstrează elemente istorice ale corpului A? Cum vor fi gestionate intervențiile asupra arhitecturii Art Deco semnate de Octav Doicescu? Și, nu în ultimul rând, cum va fi construită și interpretată narațiunea muzeală în jurul unui obiect atât de sensibil precum vagonul de deportare, pentru a asigura un echilibru între comemorare, informare și demnitate?
Muzeul Național de Istorie a Evreilor și a Holocaustului în România, inițiativa de pe Calea Victoriei, ilustrează cum clădirile cu trecut industrial pot fi transformate în spații publice cu rol educativ. Investiția de 54, 2 milioane de euro, vagonul din Iași și decizia de demolare a corpului B sunt elemente concrete care vor modela atât din punct de vedere fizic, cât și simbolic centrul Capitalei în anii ce vin. Credeți că proiectul va reuși să îmbine respectul pentru memorie cu necesitatea de siguranță și funcționalitate în centrul Bucureștiului?
Fii primul care comentează