Astăzi aflăm ce s-a discutat la întâlnirea liderilor coaliției de guvernare de la București: negocieri între președinte, PNL și PSD despre pachetul legislativ numit „pachet 2” și cum au circulat participanții la ședință, inclusiv primarul Capitalei, Nicușor Dan.
Ciprian Moșteanu a explicat la Euronews că reuniunea a început la ora 17:00 și s-a încheiat în jurul orei 20:20. El a precizat că Nicușor Dan nu a participat la întreaga ședință plenară: a stat de vorbă doar câteva minute cu premierul și tot atât cu liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu. Aparent, la asemenea întâlniri oamenii intră și ies în funcție de subiectele discutate, ceva de genul „dacă se discută ce te interesează, rămâi; altfel, pleci”.
Moșteanu a afirmat că, după runde de discuții, s-a ajuns la o variantă agreată în proporție de 90% de partidele din coaliție pentru pachetul 2, iar în următoarele zile se va lucra la consolidarea proiectului. Vineri este programată o ședință de guvern în care ar urma să fie aplicat pachetul. Sună ca o planificare destul de strânsă, și cu puțin noroc calendaristic, lucrurile vor prinde formă până la capăt de săptămână.
Întrebat ce efect va avea prezența sau absența lui Nicușor Dan în cadrul coaliției, Moșteanu nu a oferit un răspuns clar. El a menționat doar că astăzi Nicușor Dan a avut o discuție cu premierul Ilie Bolojan și că se afla oricum în zonă, având și întâlniri cu unii ambasadori. În ansamblu, Moșteanu a caracterizat ședința drept una productivă și a subliniat ideea că, dacă părțile acceptă că nu vor fi mereu de acord pe toate subiectele, atunci se poate avansa.
Credeți că această abordare pragmatică va fi suficientă pentru ca pachetul 2 să treacă lin până vineri?
ba, iarăși pleacă când nu-l interesează, clovni politici, na, gata.
da, iar el probabil prin birou; lasa-ne, obosit de circ.
uff… parcă altădată oamenii stăteau la masă ore întregi, discutau cu fum de țigară, cu hârtii îndoite și promisiuni cât casa. acum intră, ies, se pupă pe obraz și pleacă, totul pe fugă. mi-e dor de când, chiar dacă se certau, părea că le păsa cu adevărat. azi pare doar meniu de negociat, pragmatism rece. și nicușor… să tot fii prin zonă, să schimbi două vorbe și gata, toată povestea. trist, da.
îmi aduce aminte de vremurile când discuțiile astea erau altfel… se mulțumeau cu prea puțin, se lăsa mereu ceva pe urmă. parcă toate întâlnirile-s pe fugă acum, oameni care intră și ies, promisiuni pe jumătate, și noi rămânem cu speranțe mici. mă oftic când mă gândesc că altădată măcar părea că se ascultau unul pe altul; acum e totul pragmatic și rece. nu e drama mare, dar e trist; parcă pierdem ceva mic, dar esențial.