De secole, portul hanseatic Lübeck a fost decorul unor povești despre comerț, influență și intrigi; acum reapare în prime‑time, de data aceasta privit prin prisma unor crime care afectează tinerii. Serialul german Morden im Norden revine cu sezonul 12, luni seară la Das Erste, de la 18:50, și propune douăsprezece episoade axate pe probleme ale adolescenților și ale familiei, într‑un registru melodramatic adaptat programului de dinaintea serii. Emisiunea rămâne una dintre favoritele publicului german, cu până la 3, 6 milioane de spectatori la fiecare difuzare, iar noile episoade investighează atât contraste sociale, cât și consecințele întâlnirilor online.
Primul episod, intitulat Sugardaddy, pornește de la o scenă aparent simplă pe malul apei: două prietene, Romy, în vârstă de 17 ani (interpretată de Lina Hüesker), și Kaya (Hannah Gharib), se filmează din glumă pe o platformă unde tinerele mai tinere întâlnesc bărbați mult mai în vârstă, atrași de promisiunea cadourilor, a cinei elegante și a călătoriilor. Dintr‑o joacă, situația scapă repede de sub control: Kaya păstrează pe telefon o fotografie cu partenerul mamei sale și neagă că l‑ar fi văzut, iar a doua zi bărbatul este găsit mort în Trave, cu un Porsche lăsat la mal și două pahare de șampanie încă pe margine. Romy ezită între loialitatea față de prietenă și dorința de a‑și proteja mama, iar echipa condusă de comisarul Finn Kiesewetter (Sven Martinek) pătrunde în povestea unei familii fragmentate. Contrastul dintre copilăria protejată a lui Romy și viața modestă a Kayei, alături de un tată mecanic de lifturi și o mamă internată pentru probleme psihice, adaugă straturi relaționale care le influențează alegerile. Ancheta recurge și la investigații online: Lars Englen (Ingo Naujoks) se oferă să acționeze ca momeală pe forumul sugardaddy, iar Nina Weiss (Julia E. Lenska) și Gregor Michalski (Jonas Minthe) cercetează profiluri și interoghează adolescenții implicați. Apar răsturnări neașteptate, deși serialul nu ocolește câteva clișee tipice genului.
Al doilea episod, Die Polin, sapă mai adânc în dinamica familială și în dificultățile îngrijirii persoanelor bolnave. O îngrijitoare poloneză este descoperită moartă în cadă, iar ancheta stabilește rapid că nu a fost vorba de o moarte voluntară. Femeia îngrijea atent un pacient cu probleme pulmonare, Elmar Gerlach, rol interpretat de Hans Peter Korff în ultima sa apariție înainte de decesul din martie 2025. Bărbatul dorea să o adopte la vârsta adultă, un gest care i‑ar fi oferit protecție socială și legală, în contextul remunerației reduse plătite de intermediarul Anton Zapalla (Patrick Joswig). Considerând‑o o persoană de încredere, Gerlach nu voia să rămână singur, spre deosebire de fiica sa Melanie Böhm (Sophie Lutz), care își urmează visul unei cafenele și se îndatorează pentru asta, posibil un motiv. În plus, fiul Melaniei, Lukas Böhm (Connor Krause), pare să fi cunoscut îngrijitoarea mai bine decât a recunoscut inițial, iar camera femeii răvășită adaugă semne că adevărul e ascuns sub suprafață. Cazul scoate la lumină tensiuni frecvente în situații de îngrijire precară și relații familiale care nu funcționează întotdeauna cum ar trebui.
Tonul general al sezonului rămâne potrivit pentru orarul de seară: poveștile sunt melodramatice, nu excesiv sangeroase, și pun mai mult accent pe personaje și contexte sociale decât pe senzațional. Personaje precum comisarul Kiesewetter și echipa sa continuă să aplice metode investigative clasice, de la verificări la fața locului la anchete digitale, iar prezența ultimului rol al lui Hans Peter Korff conferă episodului o dimensiune aparte pentru cei care urmăresc actorii din palmaresul televiziunii germane.
Episodul Sugardaddy pune în prim‑plan riscurile întâlnirilor online pentru minori și tensiunile dintre loialitate și protecția familială. Die Polin evidențiază vulnerabilitatea persoanelor dependente de îngrijire și modalitățile inegale prin care astfel de relații pot fi securizate, de exemplu prin adopție la vârsta adultă sau prin contracte mai clare. Cum crezi că ar trebui abordate mai bine astfel de situații în realitate: prin legislație, conștientizare publică sau prin sprijin social direct?
Fii primul care comentează