Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, anunţă la Bucureşti că al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare aprobat vineri urmăreşte să remedieze probleme structurale din colectarea veniturilor publice, tratamentul firmelor în insolvenţă şi modul de gestionare a eşalonărilor la ANAF.
Nazare explică faptul că pachetul pune în practică prevederi discutate de mult timp, unele chiar asumate în varianta iniţială a PNRR de acum patru ani, dar care nu fuseseră aplicate până acum. Măsurile includ elemente menite să reducă evaziunea, să regândească modul în care ANAF colectează şi gestionează obligaţiile fiscale şi să stabilească reguli mai corecte pentru eşalonări, astfel încât contribuabilii şi firmele aflate în dificultate să fie tratate mai echitabil. El a descris pachetul ca rezolvând o gamă largă de probleme despre care s-a vorbit mult, dar care nu fuseseră adoptate până acum.
Ministrul recunoaşte că nu este vorba de soluţii uşoare şi că unele măsuri au fost amânate, motiv pentru care atât cetăţenii, cât şi companiile resimt deja efectele. Totuşi, Nazare spune că aceste schimbări erau necesare în perspectiva evaluărilor pe care Comisia Europeană le va face în toamnă, iar adoptarea lor ajută la menţinerea calificativelor acordate României de organismele internaţionale. Pe scurt, e vorba de a arăta că lucrurile funcţionează şi că statul respectă regulile pe care le cere şi altora.
În privinţa eliminării impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile cu peste 50 de milioane de euro, ministrul spune că noul sistem vizează punctual cheltuielile sensibile ale multinaţionalelor şi că statul român doreşte în continuare investiţii din partea acestor companii. Aparent, intenţia este să se echilibreze nevoia de încasări cu stimulente care să păstreze sau să atragă investiţii, ceea ce sună a jonglerie fiscală, dar una planificată.
Impactul bugetar estimat pentru pachetul fiscal aprobat vineri este de 3, 7 miliarde de lei. Dacă sunt luate în calcul şi celelalte pachete fiscale deja prezentate, suma totală a impactului ajunge la 6, 9 miliarde de lei, potrivit ministrului. Rămâne de văzut cum vor reflecta aceste cifre în execuţia bugetară şi în comportamentul firmelor.
Ce părere ai despre modul în care se încearcă echilibrarea colectării fiscale cu atragerea investiţiilor?
eh, bine, ideea e ok — dar parca totul suna a improvizatie, stiu?
sa elimini impozitul pe cifra de afaceri pt firme mari si in acelasi timp sa vrei sa “le iei” pe chestii punctuale… pai cine garanteaza ca nu scapa aia banii in altceva?
si ANAF-ul ala tot birocratic ramane, nu? adica poti avea reguli noi, dar daca nu le aplici corect sau nu ai oameni pregatiti, e doar hartie.
plus, 3,7 mld e cifra, dar conteaza cashflow-ul pe termen scurt — firmele pot sa joace mingea, sa amane plati, sa se restructureze, si in final statul poate sa nu vada tot.
daaar, e si logic: daca le strangi prea tare, pleaca investitiile. deci balanta trebuie, dar nu la ochi; verificari clare, criterii pe bază de activitate reala, nu doar declaratii.
si sa nu uitam de insolvente — tratament echitabil, ok, dar ai nevoie si de criterii sa nu fie abuz de sistem.
orice masura cere infrastructura: digitalizare ANAF, audituri eficiente, sanctionari la timp. fara astea, raman doar promisiuni.
inca ceva: ar fi fost bine sa vedem si exemple concrete, nu doar “punctual cheltuieli sensibile” — cine decide, cum, cand?
mixt de sceptic si realist aici. vedem in toamna, daca comisia zice ok, poate nu e chiar fum. vezi sa nu…