Raportul privind analfabetismul funcțional din Europa, care cuprinde și România pentru perioada 2020–2024/2025, semnalează o problemă cunoscută, dar ușor de subestimat: mulți elevi par a parcurge sistemul de învățământ fără a deprinde competențele de bază necesare vieții cotidiene. De la inițiative locale eficiente la scară mică până la încercări de politici publice mai ample, situația impune intervenții coerente și de durată pentru a preveni transformarea fenomenului într-o vulnerabilitate sistemică.
Raportul consemnează că România a derulat proiecte valoroase, precum ROSE, PNRAS, CRED și PNMS, însă impactul lor a rămas limitat din cauza lipsei de scalare la nivel național. Ca urmare, pentru anul școlar 2025–2026 s-au propus măsuri sistemice care vizează direct problema analfabetismului funcțional. La ciclul primar se introduc două ore săptămânale de educație remedială, menite să consolideze competențele dobândite, să remedieze lacunele, să exerseze performanța și să încurajeze aplicarea practică a cunoștințelor. Această abordare se concentrează pe elev, prevede detectarea timpurie a dificultăților și sprijin personalizat, inclusiv consultarea părinților. Totodată, a fost lansat un program de sprijin pentru profesorii din învățământul simultan, pentru a crește eficiența actului didactic.
La gimnaziu, o parte semnificativă a strategiei propuse prevede ca 25% din timpul destinat fiecărei discipline să fie folosit pentru educație remedială, aplicând aceleași principii: consolidare, formare și aplicare practică. Se dezvoltă și aici mecanisme de susținere pentru profesorii din învățământul simultan, astfel încât metoda să funcționeze și în medii mai puțin favorabile. Aceeași pondere de 25% este planificată și pentru liceu, în paralel cu reforma curriculară în curs, care urmărește eficientizarea procesului educațional și diminuarea analfabetismului funcțional.
Evaluările naționale pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor include itemi care măsoară explicit utilizarea competențelor în viața cotidiană și vor extinde tipurile de competențe evaluate. Această schimbare urmărește alinierea predării și testării la scopul practic: ca elevii să poată folosi ceea ce învață. În plus, reglementările recente legate de programele Săptămâna verde și Școala altfel sunt concepute pentru a favoriza aplicarea competențelor în activități practice, contribuind astfel la alfabetizarea funcțională.
Pentru a susține financiar și organizatoric aceste transformări, ministrul a aprobat în septembrie 2025 un proiect finanțat din fonduri europene destinat reducerii analfabetismului funcțional. Proiectul se adresează unui număr de peste 15.000 de elevi și 37.000 de cadre didactice și dispune de un buget de peste 200.000.000 lei. Prin acest program se urmărește și formarea unui corp de experți în educație remedială, care să completeze activitatea profesorului de la clasă și să ofere intervenții suplimentare, o practică utilă mai ales la vârste mici, dar relevantă la toate nivelurile de învățământ.
Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, subliniază rolul alfabetizării funcționale ca antidot împotriva dezinformării și pseudocunoașterii, legând competențele de bază de funcționarea unei societăți informate și de bunăstarea individuală. El se declară optimist privind rezultatele educaționale naționale și internaționale, sperând la progrese semnificative în ceea ce privește performanțele școlare, reducerea analfabetismului funcțional și scăderea abandonului școlar în următorii cinci ani.
Raportul menționat rămâne disponibil pentru consultare.
Proiectul european aprobat în septembrie 2025 vizează 15.000 de elevi, implică 37.000 de cadre didactice și are un buget de peste 200.000.000 lei, iar măsurile propuse, ore remediale la primar, alocarea a 25% din timp pentru remedial la gimnaziu și liceu, adaptarea evaluărilor pentru clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și susținerea profesorilor, indică o tentativă clară de a transforma bunele practici din proiectele locale în politici la scară națională. Este un demers complex care va necesita timp, formare consistentă a cadrelor didactice și monitorizare riguroasă pentru a asigura o scalare eficientă a intervențiilor. Îmbunătățirea competențelor funcționale nu se rezumă la ore suplimentare, ci presupune adaptarea curriculumului, evaluări relevante și sprijin coerent pentru profesori și elevi.
Credeți că aceste măsuri vor fi suficiente pentru a reduce analfabetismul funcțional în următorii cinci ani?
Fii primul care comentează