De la primele descoperiri privind circulația până la intervențiile contemporane, tratamentul accidentului vascular cerebral a parcurs un drum lung, iar România pare să pună acum accent pe accesibilitate și rapiditate în salvarea pacienților. Ministrul Sănătății anunță extinderea programului destinat AVC-urilor și o creștere substanțială a finanțării, cu promisiunea că fiecare secundă va conta mai mult pentru cei afectați.
Ministerul Sănătății alocă prin Programul Acțiuni Prioritare – AVC (AP-AVC) un buget de 49 de milioane de lei pentru 2025, comparativ cu 29 de milioane în 2023. Această creștere de aproape 70% reflectă intenția de a facilita accesul la tratamente rapide, precum tromboliza și trombectomia, proceduri care pot schimba cursul unei vieți dacă sunt efectuate la timp. Finanțarea vizează atât echipamente, cât și proceduri ce permit intervenții salvatoare în unități spitalicești bine echipate.
Lista spitalelor incluse în program în acest an adaugă capacitate în diverse regiuni ale țării: Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei din Constanța, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc și Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București. Extinderea către aceste centre înseamnă că un număr mai mare de pacienți vor avea acces la tratamente critice fără transporturi lungi, ceea ce poate scurta timpul până la intervenție, iar în cazul AVC-ului, timpul rămâne unul dintre cei mai importanți factori.
Ministrul a subliniat că prioritatea este salvarea de vieți și că investițiile în aceste servicii sunt printre cele mai valoroase. Practic, majorarea bugetului și includerea unor noi spitale în program reflectă atât o abordare centralizată, prin Institutul Național din București, cât și una descentralizată, prin consolidarea capacității în centre regionale precum Constanța, Craiova și Miercurea Ciuc. Această combinație poate optimiza fluxul pacienților și crește probabilitatea ca tratamentele de urgență să fie aplicate în fereastra optimă.
Pe lângă efectul imediat asupra intervențiilor, astfel de măsuri au și consecințe pe termen lung: pregătirea personalului, achiziția de echipamente imagistice și endovasculare, precum și elaborarea unor protocoale regionale care să coordoneze transferurile și prioritizarea cazurilor. Aceste elemente tehnice sunt cele care transformă promisiunile de finanțare în proceduri concrete, disponibile pacienților. Din păcate, nu toate detaliile privind modul de alocare a fondurilor sau calendarul implementării au fost comunicate în anunț, astfel că rămâne de urmărit cum vor fi etapizate investițiile și ce indicatori de performanță vor fi folosiți.
Acest demers vizează aspecte concrete: Programul AP-AVC, bugetul de 49 milioane lei pentru 2025, cele patru spitale menționate și tratamentele specifice, tromboliză și trombectomie. Un program de această anvergură poate modifica accesul regional la servicii pentru urgențe cerebrale, dacă execuția va urma intenția. Ce părere ai despre modalitățile de monitorizare a transparenței cheltuirii acestor fonduri și a rezultatelor obținute pentru pacienți?
transparență publică, raport lunar cu timpi, rezultate, costuri pe spital