Ofensiva israeliană asupra Fâşiei Gaza a provocat, conform Ministerului Sănătăţii din enclavă, moartea a peste 70.000 de persoane, un bilanţ care revine astfel în atenţia publică internaţională. Conflictul îşi are originea în atacul din 7 octombrie 2023, când militanţi afiliaţi Hamas au ucis circa 1.200 de persoane şi au luat 251 de ostatici, iar ecoul acelui episod continuă să influenţeze viaţa şi datele din zonă.
Sâmbătă, ministerul a comunicat că au fost adăugate 301 decese la bilanţul publicat joi, urcând totalul la 70.100. Din acestea, două persoane au murit în atacurile recente, iar restul au fost identificate din rămăşiţe găsite în dărâmături, unele îngropate de mult timp. Bombardamentele şi distrugerile masive au făcut mult mai dificilă contabilizarea victimelor; în primele luni cadavrele erau înregistrate la sosirea în spitale, cu nume şi acte, însă ulterior autorităţile sanitare au amânat includerea multor cazuri până la verificări medico-legale şi juridice.
După încheierea unui armistiţiu fragil la 10 octombrie, numărul de victime raportate a crescut constant, pentru că perioada de relativ calm le-a permis localnicilor să caute şi să recupereze rămăşiţe din clădirile prăbuşite. Povestea personală a lui Moaz Mghari sintetizează tragedia pe scară largă: el afirmă că a pierdut 62 de rude, inclusiv părinţii şi patru fraţi, când două blocuri rezidenţiale au fost distruse lângă intrarea în tabăra Bureij. Când a auzit exploziile se afla într-un magazin de haine; s-a întors repede acasă şi a găsit locuinţa familiei transformată în ruine. Armata israeliană a respins acuzaţiile că ar fi vizat civili din primele zile ale conflictului, acum mai bine de doi ani.
Înainte de acest război, Gaza dispunea de statistici demografice şi de sisteme de informare în sănătate relativ solide în raport cu multe alte state din Orientul Mijlociu, au explicat experţi în sănătate publică pentru Reuters. Organizaţiile internaţionale, inclusiv ONU, invocă frecvent cifrele furnizate de Ministerul Sănătăţii din Gaza şi le consideră credibile în analizele lor.
70.100 figurează acum în bilanţul oficial al Ministerului Sănătăţii din Gaza. Această valoare evidenţiază dificultăţile practice ale numărătorii: clădiri prăbuşite unde se caută victime, etape de verificare medico-legală şi perioade de calm relativ în care bilanţurile sunt actualizate; exemple concrete precum cazul lui Moaz Mghari, datele despre 7 octombrie 2023 şi armistiţiul din 10 octombrie ilustrează cum se intersectează tragedia umană cu nevoia de date verificabile. Resturile infrastructurii şi lipsa accesului pe termen lung pun presiune asupra capacităţii serviciilor de sănătate şi a instituţiilor care trebuie să confirme fiecare nume.
Cum crezi că ar trebui gestionată, mai eficient, verificarea şi comunicarea acestor cifre în condiţii de conflict şi de degradare a infrastructurii?
Fii primul care comentează