Joi seară, Ministerul Finanțelor a lansat în transparență decizională proiectul celei de-a doua rectificări bugetare pentru 2025, o intervenție menită să mențină ținta de deficit la 8, 4% din PIB. Rectificările bugetare reprezintă o constantă a gestionării financiare moderne, de la tranziția postcomunistă până la perioada recentă marcată de absorbția fondurilor europene și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență; ele reflectă ajustările dintre angajamentele politice, nevoile administrative și realitățile execuției bugetare. Proiectul de Ordonanță de Urgență urmărește mai multe obiective concrete: să integreze în bugete modificările rezultate din forma revizuită a PNRR, să asigure funcționarea instituțiilor până la finalul anului, să alinieze planificarea cu execuția pe primele zece luni și, punctual, să acopere drepturi sociale și cheltuieli medicale majorate din cauza fluxurilor de beneficiari.
Documentul arată că execuția bugetului general consolidat pe primele zece luni ale anului 2025 s-a încheiat cu un deficit de 108, 87 miliarde lei, respectiv 5, 72% din PIB, ușor sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul era de 109, 42 miliarde lei sau 6, 22% din PIB. Veniturile au totalizat 531, 55 miliarde lei, în urcare cu 12, 3% față de anul anterior, iar această creștere, raportată la PIB, se datorează în principal veniturilor curente, impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize, și fondurilor europene. Cheltuielile au ajuns la 640, 42 miliarde lei, cu o creștere nominală de 9, 9%, iar ponderea lor în PIB a urcat de la 33, 14% la 33, 67% față de aceeași perioadă a anului precedent. În termeni contabili, OUG prevede o reducere netă atât la venituri, cât și la cheltuieli, de 2.135, 0 milioane lei, iar cheltuielile bugetului de stat scad, pe sold, cu 2.740, 3 milioane lei.
Distribuțiile pe principalele categorii de cheltuieli arată ajustări punctuale: cheltuielile de personal scad cu 255, 0 milioane lei, cheltuielile cu bunuri şi servicii cresc ușor cu 6, 0 milioane lei, cheltuielile cu dobânzile se reduc cu 1.000, 0 milioane lei, iar subvenţiile sunt majorate cu 442, 0 milioane lei. Transferurile între unităţi ale administraţiei publice cresc cu 2.217, 0 milioane lei, în timp ce alte transferuri scad cu 729, 4 milioane lei. Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare 2021-2027 se reduc cu 336, 6 milioane lei, iar cheltuielile cu asistenţa socială scad cu 525, 1 milioane lei. Se consemnează, de asemenea, diminuări la proiectele finanțate în cadrul cadrului financiar 2014-2020 şi din Fondul de Modernizare (-326, 6 milioane lei), iar proiectele PNRR cu finanțare nerambursabilă scad cu 2.017, 8 milioane lei, cele aferente componentei de împrumut a PNRR scad cu 584, 0 milioane lei. Cheltuielile pentru programele cu finanţare rambursabilă se reduc cu 42, 8 milioane lei, în timp ce cheltuielile de capital sunt majorate cu 352, 0 milioane lei.
La nivel ministerial, redistribuirile vizează priorități clare: Ministerul Sănătăţii primește un plus de 1.511, 9 milioane lei, asigurând astfel suplimentarea transferurilor către bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate cu 1.678, 9 milioane lei, în timp ce s-au obținut economii la proiecte finanțate prin PNRR sau programe rambursabile. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii beneficiază de un plus de 750, 0 milioane lei, destinat în principal subvențiilor, unor măsuri sociale și activelor financiare, iar Ministerul Agriculturii primește 80, 8 milioane lei suplimentare, din care 100 milioane lei pentru subvenții, ajustările fiind acoperite prin economii la alte cheltuieli și proiecte. Pe partea de reducere a creditelor bugetare se regăsesc mai multe instituții: la capitolul Acțiuni Generale, Ministerul Finanţelor înregistrează o scădere de 2.089, 86 milioane lei, din care 1.000 milioane lei reprezintă economii la dobânzi; Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene are o diminuare de 1.600, 6 milioane lei, explicată prin economii identificate la proiecte PNRR, FEN sau postaderare; Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului este redus cu 499, 2 milioane lei, iar Ministerul Public cu 320, 7 milioane lei, în principal prin reevaluări ale proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă și ale cheltuielilor de personal.
Alte ajustări notabile includ: Serviciul de Telecomunicaţii Speciale -145, 1 milioane lei, cu reasigurări punctuale la bunuri și active nefinanciare; Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale -129, 2 milioane lei, cu alocări specifice pentru plata ajutoarelor pentru încălzire în valoare de 451, 4 milioane lei și transferuri către bugetul asigurărilor sociale de stat de 222, 9 milioane lei; o reducere de 108, 9 milioane lei la Ministerul Finanţelor, pe sold, legată de diverse economii la personal, active și proiecte; Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor -66, 3 milioane lei; Ministerul Afacerilor Interne -51, 5 milioane lei, care însă primește sume pentru plata pensiilor militare și alte obligații de judecată; Curtea de Conturi -43, 8 milioane lei; Agenţia Naţională de Integritate -21, 0 milioane lei; Secretariatul General al Guvernului -15, 2 milioane lei, cu reasigurări punctuale pentru subvenții și echipamente IT. Nota de fundamentare subliniază că beneficiarii direcți ai acestei rectificări sunt instituțiile publice centrale și autoritățile locale, dar și cetățenii și mediul de afaceri, prin măsurile finanțate.
Rectificarea urmărește astfel un echilibru între finanțarea serviciilor esențiale, sănătate, transport, agricultură, protecție socială, și identificarea de economii în programe și proiecte, în special cele legate de PNRR și fonduri externe, pentru a se respecta ținta fiscală stabilită.
Ministerul Sănătății primește 1.511, 9 milioane lei. Această realocare, împreună cu suplimentarea transferurilor către CNAS cu 1.678, 9 milioane lei, arată că prioritățile sociale și sanitare pot reveni în prim-plan atunci când execuția bugetară o impune; în același registru, reducerea plăților pentru proiecte PNRR cu peste 2 miliarde lei indică o recalibrare între investițiile europene și nevoile curente. Ajustările către Transporturi (+750 milioane lei) și fondurile alocate pentru încălzire prin Ministerul Muncii (451, 4 milioane lei) ilustrează tensiunea frecventă dintre investițiile pe termen lung și sprijinul imediat pentru cetățeni. Dumneavoastră ce credeți că ar trebui să primeze: investițiile strategice sau asigurarea fluxului curent pentru serviciile publice?
Fii primul care comentează