Discutăm astăzi despre o mișcare importantă făcută la București pentru cercetare: Ministerul Educației și Cercetării a obținut, ca urmare a renegocierii PNRR, transformarea integrală în granturi a investițiilor din Componenta 9, lucru care ar putea grăbi finanțarea proiectelor CDI în universități și institute de cercetare din România. Nu e prima dată când politica de finanțare europeană arată semne de adaptare: de la programele-cadru care au conturat cercetarea europeană în ultimele decenii până la inițiativele recente de simplificare a accesului la fonduri, ideea rămâne aceeași, dacă banii sunt disponibili mai rapid și fără obligație de rambursare, proiectele pot produce rezultate mai repede.
Concret, pachetul reconfigurat al Componentei 9 aduce 213, 6 milioane de euro sub formă nerambursabilă. Suma va fi direcționată către câteva linii clare: 25 de milioane pentru înființarea și operaționalizarea centrelor de competență în domenii științifice strategice, 183 de milioane pentru un program destinat atragerii de resurse umane înalt specializate din străinătate în activități de cercetare-dezvoltare-inovare, 1, 6 milioane pentru susținerea posesorilor de certificate de excelență obținute în competiția pentru burse individuale Marie Skłodowska-Curie și 4 milioane pentru crearea unei rețele naționale compuse din opt centre regionale de orientare în carieră, parte a platformei ERA Talent. Pe scurt, e un mix menit să stimuleze infrastructura, expertiza externă, recunoașterea performanței și sprijinul pentru parcursurile în cercetare.
Autoritățile implicate speră că trecerea fondurilor din împrumut în grant va soluționa întârzierile apărute din cauza reorganizării Autorității Naționale pentru Cercetare și a negocierilor PNRR. Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și președintele ANC, Alexandru Andrei, au subliniat că această conversie va dinamiza fluxul financiar, va facilita finalizarea proiectelor, va ajuta la respectarea jaloanelor asumate și va consolida poziția cercetării românești în spațiul european. Pe scurt: mai puțină birocrație de genul „trebuie să returnăm” și mai multă libertate pentru centre și cercetători să utilizeze fondurile eficient.
Datele esențiale sunt acestea: 213, 6 milioane de euro în total, din care majoritatea, 183 de milioane, sunt alocate atragerii de specialiști din străinătate; 25 de milioane pentru susținerea centrelor strategice; 1, 6 milioane pentru beneficiarii Marie Skłodowska-Curie; 4 milioane pentru cele opt centre regionale ERA Talent. Aceste sume nu sunt injectate în gol: ele vizează instituții academice și institute de cercetare care pot transforma investițiile în proiecte, publicații, colaborări europene și, pe termen lung, în produse sau servicii inovatoare. Mai mult, finanțarea nerambursabilă reduce riscul financiar pentru actori și poate accelera angajamentele asumate în PNRR.
Schimbarea de abordare reflectă o tendință mai largă: UE și statele membre încearcă să facă fondurile mai accesibile și mai utile pentru cercetare, în loc să le transforme în datorii. Pentru România, asta înseamnă șansa de a rămâne competitivă în proiecte transnaționale și de a atrage talente care, până acum, puteau ezita din cauza birocrației sau a structurii financiare. Măsura poate avea efecte practice: proiectele pot plăti echipe, echipamente și parteneriate mai rapid, jaloanele pot fi atinse la timp, iar rezultatele pot servi la negocierea de noi colaborări.
Trecerea de la împrumut la grant pentru componentele mature ale PNRR e o restructurare financiară cu consecințe concrete: Marie Skłodowska-Curie figurează direct cu o finanțare de 1, 6 milioane, iar platforma ERA Talent primește resurse pentru opt centre regionale. Dacă aceste elemente sunt gestionate eficient, există șanse ca impactul să devină vizibil în următorii ani în termeni de proiecte europene câștigate, colaborări internaționale și întoarcerea sau atragerea de cercetători.
Totuși, comportamentul instituțiilor și modul de cheltuire al acestor granturi vor rămâne decisive. Schimbarea mecanismului financiar reduce bariere, dar nu garantează automat rezultate; managementul proiectelor, selecția și transparența vor conta la fel de mult ca sumele alocate. Dacă reușim să legăm aceste investiții de priorități reale, centre de competență care răspund nevoilor economiei, programe de atragere cu pachete competitive și orientare în carieră funcțională, transformarea banilor în rezultate va fi mai probabilă.
C9 – I8 cu 183 de milioane este elementul central aici și poate modifica multe joburi și colaborări academice în anii următori. Credeți că trecerea la grant va accelera suficient proiectele CDI din România?
Fii primul care comentează