Mii de sârbi marchează zece luni de la prăbușirea gării din Novi Sad și solicită organizarea de alegeri anticipate

Mii de persoane au mărșăluit în liniște luni seară prin centrul Belgradului pentru a marca zece luni de la prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad și pentru a cere alegeri anticipate. Evenimentul a fost primul mare miting din capitală după o serie de incidente violente care au umbrit manifestațiile din august, iar tensiunea politică a rămas ridicată în Serbia de la acel accident tragic.

Prefață tematică: De-a lungul timpului, tragediile publice au generat mișcări civice semnificative. De la epoca revoltelor muncitorești din secolul XIX până la protestele pentru transparență din zilele noastre, oamenii solicită adesea răspunsuri limpezi atunci când siguranța publică este pusă sub semnul întrebării. În Europa de Est, memoria unor evenimente precum cele din Piața Tienanmen sau revoluțiile din 1989 se contopește cu noile forme de mobilizare digitală și activism civic, iar această combinație pune presiune constantă pe instituțiile publice pentru mai multă responsabilitate.

Seara de marș a adunat mii de sârbi care au traversat în tăcere străzile Belgradului. Motivația rămâne aceeași care aprinsese indignarea încă din 1 noiembrie 2024, când acoperișul din beton al gării din Novi Sad s-a prăbușit, producând 16 victime, inclusiv copii. De atunci, Serbia a asistat la una dintre cele mai ample mișcări de protest din istoria recentă a țării. Poliția a făcut un bilanț: în zece luni au avut loc peste 23.000 de acțiuni publice, de la adunări restrânse la demonstrații masive în capitală care au mobilizat sute de mii de participanți.

Factorul declanșator rămâne cererea de dreptate și clarificări: manifestanții, în mare parte studenți care au preluat impulsul mișcării civice, cer o anchetă transparentă asupra cauzelor prăbușirii gării. Clădirea fusese renovată recent de un consorțiu internațional format din firme din China, Ungaria și Franța, iar, pe fondul suspiciunilor, au fost inițiate două anchete: una privind circumstanțele accidentului și alta concentrată pe posibile acte de corupție. În urma investigațiilor, Parchetul pentru Criminalitate Organizată din Belgrad a efectuat arestări la începutul lunii august, inclusiv pe numele unui fost ministru, suspectat că ar fi facilitat obținerea unui avantaj nejustificat de peste 18 milioane de euro pentru două companii chineze implicate în renovare.

Pe lângă solicitarea de clarificări legale, protestatarii cer alegeri anticipate. De la debutul mișcărilor, președintele Aleksandar Vučić, reales în 2022 pentru un nou mandat de cinci ani și asociat cu dreapta naționalistă, a respins această opțiune, catalogând periodic acțiunile drept rezultatul unui complot extern menit să-l înlăture. Mesajul tinerilor rămâne însă categoric: zece luni de așteptare înseamnă prea mult pentru mulți, iar dorința de a vedea schimbări și asumări concrete este tot mai puternică. Un licean de 18 ani din Belgrad spunea simplu că așteaptă ca lucrurile să se schimbe și să se facă dreptate, o formulare lipsită de retorică, dar încărcată de speranță.

Majoritatea protestelor au decurs pașnic, dar luna august a fost marcată de nopți consecutive cu incidente violente, când grupuri apropiate puterii, adesea mascate, au atacat participanții la demonstrații. De atunci, ambele tabere se acuză reciproc pentru acele violențe, iar tensiunea rămâne un element de fundal al mobilizării civice. Pe plan internațional, Serbia a cerut sprijin pentru a gestiona escaladarea violențelor din timpul protestelor antiguvernamentale, semn că situația are și o dimensiune diplomatică.

Tema recurentă în acest val de proteste este legătura dintre infrastructură, responsabilitate administrativă și încrederea publicului. Când elemente esențiale ale unei comunități, cum e o gară recent renovată, eșuează tragic, reacția publică nu cere doar sancțiuni: solicită proceduri clare, verificări independente și garanții că astfel de greșeli nu se vor repeta. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor răspunde prin reforme sistemice sau dacă tensiunea se va transforma într-un impuls pentru schimbări politice mai profunde.

Analizând cazul prăbușirii acoperișului gării din Novi Sad și valul de proteste care a urmat, se conturează două teme majore: responsabilitatea instituțională și rolul mișcărilor civice în societățile contemporane. Pe de o parte, există problema tehnică și juridică legată de cine răspunde pentru un proiect public esențial și cât de eficiente sunt mecanismele de control al calității și al achizițiilor publice. Pe de altă parte, reacția publică, în special din partea tinerilor și a studenților, arată că protestul pașnic rămâne unul dintre instrumentele prin care cetățenii pot cere transparență și asumare. Istoric, astfel de momente pot conduce la reforme punctuale, modificări legislative sau în procedurile de verificare, sau pot alimenta mișcări politice mai ample care solicită o reconstruire a încrederii între cetățeni și stat. În plus, dinamica dintre autorități și societatea civilă în acest caz reflectă o tensiune generală: cum pot fi echilibrate nevoile urgente de infrastructură cu standardele stricte de siguranță și cu cerințele etice legate de contractare? Răspunsurile nu sunt doar tehnice; ele implică considerente politice, economice și culturale care modelează modul în care o societate își gestionează riscul și responsabilitatea publică.

Cum crezi că ar trebui autoritățile și cetățenii să colaboreze pentru a preveni astfel de tragedii pe viitor?

Graba strică treaba.