Când politica se intersectează cu fiscalitatea și cu jocurile de putere, reacțiile nu întârzie să apară. Mihai Enache, liderul grupului deputaților AUR, a lansat critici dure la adresa Guvernului condus de Ilie Bolojan după ce Parlamentul s-a reunit în ședință comună pentru angajarea răspunderii guvernamentale pe mai multe pachete fiscale. Experiența recentă a României arată că dezbaterile despre fiscalitate se mută rapid atât în stradă, cât și în sălile parlamentare; acum tensiunea revine în legislativ, cu semnale de contestare a modului în care sunt implementate reformele.
Enache îl acuză vehement pe executiv că calcă în picioare democrația și că transformă Parlamentul într-o anexă care doar validează decizii impuse de sus. În loc să vină cu proiecte fiscale discutate și supuse votului parlamentarilor aleși de cetățeni, Guvernul ar fi ales să angajeze răspunderea pentru cinci pachete fiscale simultan. Pentru liderul AUR, această manevră reprezintă un abuz fără precedent în istoria României, o sfidare la adresa statului de drept și o insultă la adresa cetățenilor. Tonul utilizat reflectă gravitate: Enache vorbește despre lipsa curajului și a respectului față de procesul democratic, despre teama guvernanților de a explica motivele majorărilor unor taxe, impactul asupra mediului privat și dificultățile create pentru clasa de mijloc, în timp ce privilegiile și sinecurile ar rămâne intacte.
Reacția politică anunțată este categorică: AUR intenționează să depună moțiuni de cenzură împotriva pachetului fiscal considerat o formă de jaf național. Enache trasează o distincție între ceea ce susține că au votat românii și acțiunile guvernării: Bolojan și Nicușor Dan nu ar fi fost mandatați pentru a submina democrația sau pentru a comite abuzuri care, în opinia sa, apropie țara de o formă de dictatură fiscală. Amintirea unor controverse anterioare, alegerea lui Călin Georgescu și anularea unor scrutinuri, menționate de liderul AUR, este folosită pentru a evidenția un tipar de practici problematice pe care formațiunea îl condamnă.
Critica vizează și efectele economice anticipate: măsuri de austeritate adoptate în grabă care ar pune presiune pe mediul de afaceri și ar înrăutăți situația populației. Mesajul repetat, Guvernul Bolojan trebuie să plece, este un apel direct la schimbare, însoțit de promisiunea lansării unor moțiuni de cenzură ca răspuns parlamentar.
Dincolo de disputa imediată rămân subiecte care cer atenție: cum se realizează reformele fiscale într-un cadru democratic, ce rol ar trebui să aibă Parlamentul în dezbaterea și validarea măsurilor ce afectează viața economică a cetățenilor și cum pot concilia urgența reformelor cu necesitatea transparenței și consultării. Aceste întrebări nu sunt noi, dar revin când deciziile publice par să fie luate în culisele puterii. Politica fiscală influențează toate straturile societății, însă discuția despre modalitatea de implementare, proceduri parlamentare, transparență, control public, rămâne la fel de importantă ca și conținutul măsurilor.
Cum credeți că ar trebui găsit echilibrul între necesitatea reformelor fiscale și respectarea procedurilor democratice și a dezbaterii publice?
Fii primul care comentează