La 1 decembrie, cu ocazia Zilei Naționale a României, mai multe capitale au transmis mesaje oficiale către București, de la urări tradiționale până la declarații de susținere politică. Această zi își are rădăcinile în hotărârea de la Alba Iulia din 1918, un reper istoric evocat frecvent când liderii vorbesc despre pace, libertate și securitate; în prezent, aceste apeluri diplomatice vin într-un context regional încă marcat de tensiuni și de discuții privind securitatea colectivă.
Ambasada Federației Ruse în România a adresat poporului român felicitări cu prilejul Zilei Naționale, un mesaj scurt și formal destinat publicului din țară. De la Washington, comunicarea oficială, semnată de Marco Rubio, a felicitat România în numele Statelor Unite și a subliniat parteneriatul bilateral solid, construit pe interese comune în materie de securitate, cooperare energetică și comerț. Rubio a mai punctat rolul României în menținerea stabilității regionale și a securității aliate, arătând că angajamentul de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035 va întări NATO și va crea premise pentru creștere în anii următori.
Felicitări au venit și din partea Republicii Moldova, prin președinta Maia Sandu, care a rememorat momentul istoric din 1 decembrie 1918 ca începutul drumului spre pace, libertate și democrație pentru poporul român. Sandu a avertizat totodată că aceste valori sunt mai amenințate ca niciodată și a spus că responsabilitatea de azi este să onorăm, prin fapte, eforturile și sacrificiile celor care au făcut posibilă decizia de la Alba Iulia. Din Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a transmis felicitări în numele poporului ucrainean și al său personal, mulțumind României pentru sprijinul ferm acordat în apărarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
Aceste mesaje reflectă o combinație între diplomație protocolară și poziții politice concrete: unele salvează sărbătoarea națională, altele profită de ocazie pentru a reconfirma relații strategice sau pentru a sublinia angajamente în domeniul securității. În același timp, amintirea anului 1918 rămâne un reper simbolic puternic, folosit frecvent pentru a lega trecutul de responsabilitățile prezentului.
Marco Rubio a menționat angajamentul României de a aloca 5% din PIB pentru apărare până în 2035. Această formulare reia ideea că cheltuielile pentru apărare sunt privite ca investiții în securitatea colectivă și în stabilitatea economică pe termen lung, iar corespondența dintre capitale arată cât de mulți lideri asociază simbolurile naționale cu priorități strategice concrete. Cum credeți că vor influența astfel de mesaje cooperarea României cu vecinii și cu aliații din NATO?
Fii primul care comentează