Vizita oficială a secretarului general NATO Mark Rutte la București, desfășurată între 5 și 6 noiembrie, survine într-un context cu semnificații atât istorice, cât și pragmatice: România, situată la confluența strategiei euro-atlantice și a securității regionale, își reafirmă statutul de pilon al Flancului Estic al Alianței. Legătura dintre angajamentele colective din trecut și adaptarea la noile provocări, precum tensiunile din Marea Neagră sau schimbările din politica de securitate ale partenerilor, a constituit firul roșu al acestei vizite de două zile.
Rutte s-a întâlnit la București cu principalele vârfuri ale statului român, președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, președintele Senatului Mircea Abrudean și președintele Camerei Deputaților Sorin Grindeanu, iar la Palatul Cotroceni a susținut o conferință de presă împreună cu președintele. Mesajul transmis a fost limpede: sprijinul NATO pentru România este solid și continuu. În contextul unei retrageri parțiale a trupelor americane, oficialul NATO a precizat că astfel de ajustări sunt proceduri uzuale și nu indică o slăbire a coeziunii Alianței. Rutte a subliniat că, în eventualitatea unei agresiuni, România ar beneficia de răspunsul colectiv al celorlalte 31 de state membre, evidențiind funcționarea mecanismului de apărare colectivă. Președintele Dan a reconfirmat angajamentul României pentru modernizarea forțelor armate, în conformitate cu Strategia Națională pentru Industria de Apărare 2024-2030, și pentru sporirea cheltuielilor de apărare în linie cu obiectivele NATO.
Un element central al vizitei l-a reprezentat NATO Industry Forum 2025, găzduit la București, eveniment care a reunit oficiali din domeniul apărării, lideri din industrie și inovatori din 26 de state membre și partenere. Tema forumului, Rearming NATO – Innovate, Accelerate, Sustain, a accentuat necesitatea consolidării capacităților prin parteneriate cu sectorul comercial, în special în domeniul tehnologiilor cu dublă utilizare și al sistemelor emergente, precum soluțiile anti-dronă. Rutte a insistat asupra importanței unei industrii de apărare puternice pentru realizarea obiectivelor ambițioase ale NATO, inclusiv majorarea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035, precum și asigurarea tehnologiei, artileriei și munițiilor esențiale pentru apărarea teritoriului aliat.
Chestiunea Flancului Estic și a securității Mării Negre a fost tratată cu exemple concrete. Rutte a menționat inițiativa Eastern Sentry, destinată să întărească flancul prin capabilități flexibile aeriene, terestre și navale, dar și prin detectarea și contracararea amenințărilor hibride, inclusiv incursiunile cu drone. Găzduirea de către România a Forțelor Terestre Avansate conduse de Franța și organizarea exercițiului multinațional Dacian Fall, care extinde prezența NATO de la nivel de batalion la brigadă, au fost citate ca dovezi ale pregătirii și capabilității regionale.
Pe un plan mai larg, Rutte a acordat atenție și tinerilor, a purtat o discuție cu studenți de la Universitatea din București, subliniind importanța cooperării pe termen lung cu generațiile viitoare pentru a răspunde provocărilor de securitate ce vor apărea. Mesajul general al vizitei a fost unul al solidarității și al parteneriatului strategic: România rămâne un aliat constant, cu o contribuție crescândă la arhitectura de securitate europeană, susținută de prezența și cooperarea NATO.
Vizita lui Mark Rutte evidențiază nu doar angajamente politice și militare, ci și dinamica industriei de apărare, modurile în care tehnologia și colaborarea civil-militară pot întări capacitatea de descurajare, precum și rolul exercițiilor precum Dacian Fall în consolidarea interoperabilității. Exemplele concrete, întâlnirile de la Cotroceni, NATO Industry Forum 2025, inițiativa Eastern Sentry, garanțiile privind apărarea colectivă și planul României de modernizare 2024-2030, indică o abordare multilaterală orientată spre pregătire pe termen lung. Cum poate România să-și extindă în continuare contribuția la securitatea regională, atât din perspectivă industrială, cât și operațională?
Fii primul care comentează